Avalanșa de date statistice referitoare la rezultatele din economie în luna septembrie și pe cele trei trimestre din 2016 – date prezentate sistematic și operativ în CECCAR Business Magazine – solicită o anumită perioadă de „gestație”, astfel încât să se asigure o corectă interpretare, o analiză cât mai pertinentă, cu suficientă deschidere spre viitorul mai apropiat sau mai îndepărtat.
Sunt convins că mulți concetățeni au fost șocați să-l audă pe guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, spunând că „trăim un paradox, adică avem cea mai bună situație macro, dar și cele mai mari riscuri”. Vorbind la o conferință consacrată riscului de țară, guvernatorul BNR nu a minimalizat nici realizările economiei românești, dar nici n-a exagerat riscurile. A chemat la o abordare realistă, echilibrată a celor două componente ale paradoxului.
Confirmarea – prin recentul comunicat al Institutului Național de Statistică (INS) – a ritmului de creștere economică a României, respectiv un spor de 5% față de primul semestru din 2015, a declanșat un val de analize, de aprecieri în care notele pesimiste au devenit, ca să zic așa, minoritare. Ba mai mult, unii analiști consideră că economia țării noastre „trăiește momente astrale”.
Prima reuniune a Comisiei prezidențiale constituite în vederea elaborării Proiectului de Țară a stârnit unele controverse. Chiar dacă anumite puncte de vedere sunt, cel puțin, discutabile, este foarte bine că o temă atât de importantă cum este cea care privește viitorul țării și al oamenilor ei se bucură de atenția presei, de regulă, deschisă mai degrabă spre scandaluri și aproape inertă când vine vorba despre subiecte cu adevărat foarte importante.
Publicarea datelor referitoare la execuția bugetară în perioada ianuarie-august 2016 prezintă interes din foarte multe unghiuri de vedere. Dat fiind faptul că ne aflăm în plină campanie electorală (nedeclarată oficial, dar cât se poate de reală), aspectul pe care îl supun atenției cititorului vizează o temă de actualitate: în ce măsură, până în prezent, s-a rezistat la presiunile potențialilor alegători, dar și ale unor formațiuni politice la tot felul de revendicări de tip populist?
Cine citește agenda publică din aceste zile – așa cum o prezintă mass-media din țara noastră – este profund derutat. Mai ales, se află în situația de a nu identifica linia de demarcație între campania electorală pură (adică lupta „la baionetă” între competitori) și temele de primă importanță pentru fiecare cetățean, teme care ne unesc în ceea ce considerăm, pe bună dreptate, cu toții, că ne reprezintă, cu adevărat, țara, națiunea din care facem organic parte.
Sunt convins că profesioniștii contabili au așteptat cu interes ziua de 6 septembrie a.c. deoarece era programată apariția comunicatului oficial al Institutului Național de Statistică (INS) privind datele provizorii referitoare la evoluția PIB în primul semestru al acestui an. Tot în CECCAR Business Magazine am comentat șocul produs de estimarea-semnal de luna trecută. Aproape nimeni nu se aștepta la o creștere economică de 5,2%.
Susținere financiară suplimentară pentru protejarea „Tezaurului Uman Viu”
ArtSafari: cinci expoziții de excepție cu opere ale marilor artiști plastici români
Istoria Teatrului, o „scenă” pentru eternitate
Cartea pentru copii, de la „Cenușăreasă” la podiumul premianților
Monumentele istorice, comori pentru eternitate
La MNAR, filmul de artă este la el acasă
România devine un hub cultural-artistic atestat și de un important festival cinematografic
Lectura, ca mod de viață atestat și de o stație de metrou