Teme de reflecție și de acțiune

Teme de reflecție și de acțiune

Numărul 28, 11-17 octombrie 2016  »  Lucrările Congresului al XXI-lea al Profesiei Contabile din România

Continuăm prezentarea unor intervenții la sesiunile tematice ale importantului for profesional care – cum am mai informat – are un semnificativ ecou național și internațional. Reamintim că toți cei interesați pot să urmărească desfășurarea integrală a lucrărilor la adresele youtu.be/Vyvq44uKc0Q și youtu.be/e7_LG3VbzPg. Dacă tot avem în vedere asimilarea cuceririlor erei digitale, apare evident că este util să recurgem și la respectiva înregistrare video-audio pentru o cât mai bună documentare. În numărul precedent al publicației noastre am inclus intervenția transmisă Corpului, printr-o înregistrare video, de președintele Federației Internaționale a Contabililor (IFAC), Olivia Kirtley. În cele ce urmează vom completa relatările cu alte sinteze ale intervențiilor la dezbateri, astfel încât să le oferim cititorilor teme de reflecție care pot fi aprofundate – așa cum mai remarcam – prin vizionarea completă a înregistrării lucrărilor Congresului.

Sesiunea plenară: Profesia contabilă în era digitală. Provocări și oportunități

Această sesiune a fost moderată de președintele CECCAR, prof. univ. dr. Robert Aurelian Șova. Intervențiile sale s-au concentrat pe patru mari teme: provocări, oportunități, raporturile cu instituțiile de reglementare și perspectivele... robocontabililor. Participanții la panel au fost, astfel, stimulați să abordeze frontal în special temele care necesită clarificări de ordin conceptual și practic, să împărtășească din experiența lor, să contureze direcțiile principale de evoluție a profesiei contabile.

În intervenția sa, Theodor Stolojan, fost prim-ministru, membru al Parlamentului European, a prezentat, pe larg, preocupările actuale și de perspectivă din UE menite să perfecționeze Standardele Internaționale de Raportare Financiară, insistând asupra activității Grupului de lucru din Parlamentul de la Bruxelles, structură pe care o conduce. În centrul atenției se află echilibrarea proceselor de reglementare și de dereglementare în vederea realizării optimului economic și social. Referindu-se la faptul că în lume se înregistrează zilnic peste 700 de miliarde de e-mailuri, vorbitorul a atras atenția asupra tendinței de a se transfera integral activitățile repetitive din contabilitate – ca, de altfel, din toate domeniile – spre computere și roboți. Din această realitate izvorăsc modificările de esență fundamentale și din domeniul profesiei contabile în sensul creșterii considerabile a ponderii activităților de concepție, de consiliere a managerilor, de previziune. De asemenea, a relevat locul și rolul tot mai evidente și mai importante ale eticii în exercitarea profesiei contabile.

Vorbitorul a enumerat opt direcții de acțiune în raport cu schimbările care au loc și vor avea loc în era digitală:
☑ informarea în timp real pentru luarea deciziilor, prin crearea de sisteme informatice integrate la nivelul fiecărei firme;
☑ adăugarea de valoare la datele contabile. Contabilii nu mai pot să rămână, așa cum nu de puține ori se întâmplă, în poziția de păstrători ai datelor. Ei trebuie să ofere comentarii și soluții valoroase pentru schimbarea în bine a situației financiare a firmelor, a performanței;
☑ auditarea prin examinarea întregului set de date existent în firmă și nu numai a anumitor eșantioane. Este trecerea la ceea ce se cheamă azi data mining;
☑ regândirea rapoartelor contabile, în sensul de a se acorda prioritate informațiilor cu adevărat relevante pentru investitori și alți utilizatori. Pe această cale se va reduce volumul impresionant de pagini la care au ajuns aceste rapoarte;
☑ dezvăluirea voluntară de informații relevante pentru investitori. Firmele folosesc Internetul, precum și alte mijloace pentru a dezvălui voluntar și alte informații decât acelea obligatorii cerute de autoritățile statului pentru scopuri de impunere, supraveghere a piețelor financiare, combatere a infracționalității economice și financiare;
☑ prevenirea blocajelor și reducerea riscurilor generate de infracționalitatea digitală – Cybersecurity. Criminalitatea informatică este aceea care îngrijorează din ce în ce mai mult, prin pierderile majore pe care le generează;
☑ progresul științei contabilității; dezvoltarea standardelor contabile. În economia bazată pe cunoaștere, proprietatea intelectuală devine esențială;
☑ etica și integritatea profesiei contabile. Capitalismul, piețele de capital nu pot funcționa fără a exista încrederea în realitatea cifrelor raportate de companii și confirmate de firmele de audit. Din acest punct de vedere, contabilii și auditorii îndeplinesc o funcție de interes public, oferă un bun public.

Petr Kriz, președintele Federației Experților Contabili Europeni (FEE), și-a început alocuțiunea prin evocarea unui studiu la nivel global, efectuat asupra a 700 de categorii de ocupații, din care rezultă că circa 94-95% din activitatea contabililor și auditorilor poate fi automatizată, ceea ce deschide noi perspective respectivei activități, mai ales în direcția îmbunătățirii aptitudinilor soft, a celor de comunicare în relațiile cu clienții și cu societatea în ansamblu. Vorbitorul a apreciat că operațiunile care vizează conformitatea vor fi reduse gradual, astfel încât, în cele din urmă, vor fi eliminate. Și președintele FEE a abordat temele inteligenței artificiale și atacurilor cibernetice, apreciind că gestionarea situațiilor specifice erei digitale va da măsura priceperii profesioniștilor contabili de a se adapta la noile cerințe și de a acționa competent și responsabil în întâmpinarea viitorului. În acest context, a precizat: „Inteligența artificială va aduce noi provocări, aceasta având, probabil, cea mai mare influență asupra sarcinilor simple, inclusiv asupra declarațiilor fiscale, care nu sunt neapărat simple, dar care pot fi automatizate. Nu în ultimul rând, există marea provocare reprezentată de securitatea cibernetică, și voi cita aici opinia unui expert care a spus că, în zilele noastre, companiile se împart în două grupuri – cele care au suferit atacuri cibernetice și cele care încă nu știu că au suferit atacuri cibernetice. Aceasta reprezintă o altă provocare și cred că suntem suficient de aproape de această problemă pentru a o putea trata. În acest sens, principala problemă este să ne asigurăm că rămânem relevanți în viitor, iar pentru a face acest lucru, doresc să fac observația că, în general, clienții nu ne vor plăti doar pentru a introduce date în sisteme, deoarece acest lucru poate fi făcut de oricine, de cei care fac tranzacțiile de exemplu, și nu neapărat de contabili”.

În continuare și-a prezentat punctele de vedere pe tema provocărilor și oportunităților erei digitale Brian McEnery, președintele ACCA. În centrul intervenției sale a pus perspectivele profesiei contabile din unghiul de vedere al participării la adoptarea deciziilor nu numai în cazul entităților economico-sociale, ci și la scara întregii societăți. Astfel, profesia își va lărgi considerabil orizonturile, iar exponenții ei vor dobândi treptat toate abilitățile necesare pentru a deveni adevărați lideri. Arătând că, din punctul său de vedere, finanțele sunt „inima” oricărei organizații, a oricărei afaceri, precum și a societății în întregul ei, președintele ACCA a apreciat că tocmai de aceea profesioniștii contabili își vor consolida continuu pozițiile, prestigiul, mai ales prin competențe și comportament etic ireproșabil. Mai reținem din intervenția sa următoarea viziune anticipativă: „Atunci când ne gândim care ar putea fi rolul extins al contabililor în viitor, conceptul de contabil va fi mult mai cuprinzător, va fi profesionistul în finanțe desăvârșit. Aceasta înseamnă că profesionistul în finanțe sau contabilul va fi în centrul strategiei întreprinderii și al societății în sine. Contabilul sau profesionistul în finanțe va fi în centrul procesului de gestionare a riscurilor evaluând care sunt riscurile-cheie pentru întreprindere și încercând să diminueze aceste riscuri prin integrarea riscurilor, pe de o parte, cu o viziune strategică fiabilă, pe de altă parte. Credem că acest rol se va extinde în domenii în care anterior contabilii nu erau implicați, gestiunea trezoreriei, utilizarea eficientă a resurselor întreprinderii, fiscalitate, planificarea fiscală. (...) Credem că profesia contabilă trebuie să se asigure că membrii săi au abilitățile necesare pentru a deveni lideri. Cred că finanțele sunt inima oricărei organizații, a oricărei afaceri, a oricărei societăți și, în consecință, contabilii, profesioniștii în finanțe au ceea ce le trebuie pentru a deveni lideri. (...) Organismele profesionale din întreaga lume trebuie să se asigure că membrii lor au aceste abilități. Este o extindere semnificativă a percepției tradiționale asupra a ceea ce este și trebuie să facă un contabil”.

Președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), Dragoș Doroș, și-a consacrat cea mai mare parte a intervenției proiectului de anvergură, susținut de Banca Mondială, care vizează realizarea unei reforme radicale în instituția pe care o conduce. Este vorba despre un proces complex de adaptare instituțională, organizațională, managerială, potrivit fenomenelor de globalizare și digitalizare. Reforma ar urma să fie încheiată peste doi ani, însă și în actuala perioadă ANAF pune în aplicare o serie de măsuri referitoare la simplificarea și informatizarea unui număr cât mai mare de operațiuni specifice procesului de colectare a taxelor și impozitelor, de prevenire a încălcării legislației, de combatere a evaziunii fiscale, de îmbunătățire substanțială a relațiilor cu toate categoriile de contribuabili. Vorbitorul a relevat semnificațiile devizei „ANAF se mută pe online”, detaliind modalitățile practice de asigurare a unui grad mai ridicat de transparență, de dialog informatic, de comunicare operativă, la obiect, care să permită realizarea echilibrului necesar între interesele contribuabililor și interesul public: „Dorim ca percepția publică și, în primul rând, percepția dvs., a profesioniștilor contabili, să rețină demersurile noastre strategice îndreptate spre îmbunătățirea raporturilor cu toate categoriile de contribuabili. Acesta este sensul reformei instituționale pe care o punem în aplicare, este contextul în care realizăm și programul de digitalizare pentru care s-au alocat 70-80 de milioane de euro. Vom avea proceduri de secolul al XXI-lea, iar spre atingerea acestui obiectiv avansăm sistematic în întâmpinarea dorințelor legitime ale contribuabililor. Marii contribuabili sunt 1.500, iar cei mijlocii numără circa 22.000, restul sunt micii contribuabili, cei care au ponderea cea mai importantă pe totalul clienților profesioniștilor contabili. Urmărim promovarea unei atitudini a ANAF față de contribuabili atât în sensul respectării intereselor lor, cât și prin prisma execuției bugetare, mai ales prin perfecționarea canalelor de comunicare, folosind în acest scop toate avantajele oferite de informatizarea activităților noastre”.

La rândul său, Lucian Matu, director în BCR, a înfățișat viziunea și măsurile adoptate în vederea perfecționării ansamblului de operațiuni bancare prin care se urmărește ca, simultan cu diversificarea produselor și serviciilor, să se asigure – mai ales prin digitalizare – așezarea raporturilor cu clienții pe bază de încredere, de satisfacere a intereselor reciproce. În acest sens, vorbitorul a evocat modalitățile practice de sprijinire a afacerilor printr-o consiliere adecvată, în special în privința gestionării eficiente a creditelor. Toate aceste activități țin seama, în cel mai înalt grad, de oportunitățile care se creează prin progresele spectaculoase și rapide din domeniul informaticii: „Revoluția digitală este o realitate la care trebuie să ne adaptăm. Insist asupra oportunităților pe care le oferă, întrucât se deschid perspective noi, inclusiv în raporturile cu clienții noștri. Studiile referitoare la procesele informatice arată că, pe de o parte, putem beneficia de avantajele accelerării și simplificării operațiunilor, ceea ce înseamnă o mare economie de resurse, mai ales de timp, iar, pe de altă parte, oricât de mult s-ar introduce tehnologia de vârf, oricât de multe activități ar fi automatizate, trebuie spus că numai contactul direct cu clienții, contactul uman permit o mai bună cunoaștere în ambele sensuri, această relaționare fiind de neînlocuit, cel puțin pentru viitorul previzibil. Obiectivul nostru comun, al băncilor și al dvs., profesioniștii contabili, constă – după părerea mea – în oferirea răspunsurilor adecvate la așteptările clienților. Adică să contribuim la bunăstarea lor și să le insuflăm un puternic sentiment de siguranță”.

(Va urma)

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!


Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.