Ziua Culturii Naționale
Numărul 1, 17-23 ianuarie 2017 » Eveniment
Aula Academiei Române, martoră a unor mari momente de istorie, găzduiește – începând cu anul 2010 – principala manifestare dedicată Zilei Culturii Naționale. Instituirea acestei Zile, cu ample rezonanțe în conștiința fiecărui român, a avut o motivație care se înscrie organic în modul în care se cer promovate, în toate cazurile, tradițiile noastre naționale, omagierea personalităților de primă dimensiune ale istoriei poporului român. Alegerea datei de 15 ianuarie, în fiecare an, pentru marcarea Zilei Culturii Naționale este una dintre cele mai vii expresii ale prețuirii pe care înaintașii, ca și generațiile actuale și, cu siguranță, cele viitoare, au manifestat-o, o manifestă și o vor manifesta față de cel care a dat strălucire, ca nimeni altul, geniului poporului român. La 15 ianuarie 1850 s-a născut Mihai Eminescu. Când rostim acest nume, spunem totul despre țara noastră, despre rolul culturii naționale, despre locul și rolul poporului român în istoria civilizației omenirii, despre valorile cărora le suntem credincioși, sub semnul nemuritoarelor versuri din poemul Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie.
Nu-mi propun o cronică a manifestărilor dedicate lui Mihai Eminescu prin desfășurarea, în țară și peste hotare, a unui număr impresionant de programe variate, atractive, mesagere ale unui crez de neclintit și ale unei chemări la împlinirea, în continuare, a idealurilor naționale în lumea de astăzi atât de plină de primejdii, dar și de speranțe. Ceea ce atrage atenția în această iarnă grea este participarea largă a celor mai diverse segmente ale societății noastre la omagierea lui Mihai Eminescu, la sărbătorirea Zilei Culturii Naționale cu prilejul nașterii „Luceafărului”. Academicieni, alți oameni de știință și cultură, numeroși concetățeni din toate domeniile de activitate, precum și personalități din străinătate au considerat că au datoria, obligația de suflet, cum se spune, să ia parte la manifestările consacrate zilei de 15 ianuarie, cu toate simbolurile și profundele înțelesuri pe care le exprimă.
Ne-am simțit, în această zi, mai aproape unii de alții, mai solidari, mai bogați spiritual, iar aceste trăiri ne dau încrederea că – asemenea exemplului nemuritor al lui Mihai Eminescu – vom fi în stare să facem față vicisitudinilor istoriei și să tindem tot mai mult a ne ridica la înălțimea pildei sale. Este un sentiment tonic, cu atât mai prețios la acest început de an care se anunță complicat, încărcat de provocări și de riscuri. Cât privește cultura națională – tot în pofida a ceea ce se profilează pentru acest an – avem suficiente temeiuri să considerăm că rădăcinile noastre atât de puternice, întruchipate în efigia eminesciană, reprezintă, asemenea unui talisman, izvorul unor noi energii în tot ceea ce vom întreprinde pentru a fi demni de moștenirea înaintașilor și, totodată, de a răspunde cerințelor vremurilor de astăzi și de mâine, așa cum ne-a îndemnat Mihai Eminescu.
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național
Toamna cinematografică, o adevărată... primăvară a creației artistice
Noaptea Albă a Filmului Românesc a revenit la București, Cluj-Napoca și Timișoara
Festivalul și concursul „George Enescu”, ediția 2024 – încununare a șase decenii de performanțe muzicale
O expoziție inedită despre măiestrie și fantezie în arhitectura interbelică
Cu dronele, la „înălțimea” unui spectacol multimedia: Simfonia Campionilor
Revitalizarea și valorizarea unui tezaur inestimabil: monumentele istorice