Ziua Internațională a Internetului – pledoarie pentru armonizarea „spațiului virtual” cu „spațiul vital”
Numărul 44, 10-16 nov. 2020 » Eveniment
A
În urmă cu 51 de ani, în ziua de 29 octombrie 1969, o mână de oameni avea să exploreze, pe căi noi, spațiul virtual, fără, însă, să-și dea seama că era vorba despre începutul unei revoluții științifico-tehnice care, după mai bine de o jumătate de secol, implică zilnic peste 4 miliarde de pământeni. Cu toate că faptele și datele referitoare la originile Zilei Internaționale a Internetului sunt îndeobște cunoscute, o scurtă rememorare prilejuiește fiecăruia dintre noi reflecții utile despre o extrem de variată gamă a preocupărilor din prezent și din viitorul previzibil.
Așadar, la 29 octombrie 1969, s-a efectuat prima legătură între două computere, aflate la o distanță relativ mare unul de celălalt (643 km) între universitățile americane din California – Los Angeles și Stanford. Informația s-a rezumat la trei litere – L, O și G. Mesajul ar fi trebuit să fie „Login“, însă sistemul s-a blocat după apăsarea tastei „g“.
Cum se vede, industria Internetului este de-a dreptul fascinantă. Pornind de la cuvântul magic care, încă din 1846, desemna – în engleză – conceptul de „interconectare”, ni se înfățișează un lung șir de descoperiri pe care nu ezităm să le numim epocale. Fie că ne referim la formula www (World Wide Web) lansată în 1989, fie că ne reamintim de apariția Windows, în 1985 (pentru a marca momente decisive în evoluția Internetului) avem dovezi palpabile ale faptului că nu există limite ale cunoașterii și că progresele științifico-tehnice determină transformări de neimaginat cu decenii în urmă, în însăși viața cotidiană a majorității covârșitoare a locuitorilor Terrei. Asemenea transformări cunosc ritmuri tot mai rapide, iar faptul că, încă de la mijlocul anilor ’80 din secolul trecut, savanții români s-au „interconectat” puternic la tendințele pe plan mondial explică, într-o foarte mare măsură, de ce țara noastră se situează, în prezent, în „plutonul” fruntaș al erei digitale, IT-iștii români fiind deosebit de apreciați pe plan mondial. Incontestabil, așa cum o atestă datele referitoare la dinamica PIB, sectorul informatic a devenit cel mai dinamic la scara întregii economii românești, ceea ce era de bun augur pentru vremurile care aveau să vină.
Este, totodată, de reamintit că, în rândurile organizațiilor profesionale din țara noastră, CECCAR s-a aflat printre „pionierii” procesului de promovare a digitalizării, iar acest fapt și-a dovedit, din plin, valabilitatea și vitalitatea în aceste vremuri de pandemie. În fiecare număr din CECCAR BUSINESS MAGAZINE sunt consemnate fapte dintre cele mai concludente privind asimilarea și utilizarea noilor tehnologii în exercitarea profesiei contabile. Revenirea la normalitate va găsi, deci, comunitatea noastră profesională mai bine pregătită pentru noi și noi progrese în domeniul digitalizării, ceea ce îi va conferi și valențe superioare în competiția universală pentru utilizarea Internetului (cu tot ceea ce presupune acest concept multi și interdisciplinar) în vederea „construirii” unui viitor mai bun pentru OM și OMENIRE.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
La MNAR, filmul de artă este la el acasă
România devine un hub cultural-artistic atestat şi de un important festival cinematografic
Lectura, ca mod de viaţă atestat şi de o staţie de metrou
Corul Madrigal. Concerte ale valorilor muzicale la superlativ
Expoziţiile, gazde primitoare pentru arte şi profesii
Voluntariatul, act de voinţă în sprijinul culturii şi artei
Când cererea şi oferta se întâlnesc: manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele, pentru toate preferinţele
La Muzeul Naţional de Artă al României, încă o deschidere spre lume: Galeria de Artă Decorativă Europeană