Potrivit unui proiect de HG, toți operatorii din sectorul agroalimentar ar urma să aibă obligația de a întreprinde măsuri de prevenire a risipei alimentare
Numărul 20, 22-28 mai 2024 » Direct de la sursă
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a publicat în transparență decizională proiectul de Hotărâre pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare. "Prezentul proiect vizează amendarea cadrului juridic în domeniul risipei alimentare prin introducerea caracterului obligatoriu pentru toți operatorii din sectorul agroalimentar de a întreprinde măsuri de prevenire a risipei alimentare în vederea îndeplinirii obiectivelor de dezvoltare durabilă asumate, la nivel european și internațional, de către România", se arată într-un comunicat al MADR citat de Agerpres.
Proiectul de act normativ prevede, printre altele, sporirea gradului de conștientizare și responsabilizare a operatorilor economici asupra necesității de a se implica în lupta împotriva risipei alimentare; creșterea cantității de alimente ce fac obiectul donării; elaborarea Strategiei naționale pentru prevenirea și reducerea risipei alimentare; asigurarea unei gestionări și monitorizări eficiente a măsurilor de prevenire și reducere a risipei alimentare, prin crearea Platformei naționale pentru prevenirea și reducerea risipei alimentare.
Astfel, odată cu intrarea în vigoare a normelor metodologice de aplicare a Legii 217/2016, operatorii economici vor avea următoarele obligații: să implementeze cel puțin două măsuri/acțiuni de prevenire a risipei alimentare, înainte de a dispune neutralizarea deșeurilor alimentare generate; să încarce, până la data de 31 martie, pentru perioada cuprinsă în intervalul 1 ianuarie - 31 decembrie a anului precedent, în Platforma națională pentru prevenirea și reducerea risipei alimentare, planurile anuale de diminuare a risipei alimentare; să încarce, până la data de 31 martie, pentru perioada cuprinsă în intervalul 1 ianuarie - 31 decembrie a anului precedent, în Platforma națională pentru prevenirea și reducerea risipei alimentare, rapoartele anuale privind cantitatea alimentelor care au făcut obiectul transferului cu titlu gratuit, atât agenții economici recunoscuți ca receptori, cât și agenții economici donatori.
Potrivit Comisiei Europene, pierderile și risipa de alimente sporesc riscul de insecuritate alimentară și afectează mediul, iar reducerea risipei de alimente este necesară în lupta cu schimbările climatice. Aceasta este responsabilă de circa 16% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră din sistemul alimentar al UE, se arată în Nota de fundamentare a proiectului.
Conform Organizației pentru Alimentație și Agricultură, producerea și transportul alimentelor care sunt ulterior aruncate reprezintă 8% din emisiile de gaze cu efect de seră globale.
Printre obiectivele strategiei "De la fermă la consumator" se numără etichetarea mai clară a datelor de expirare pentru a contribui la reducerea risipei alimentare. În cadrul acestei strategii, Comisia va investiga, de asemenea, pierderile de alimente de-a lungul întregului lanț de aprovizionare cu alimente. "Date fiind preocupările existente la nivelul instituțiilor europene privind îndeplinirea obiectivului de dezvoltare durabilă al Organizației Națiunilor Unite de a reduce la jumătate, până în 2030, risipa de alimente pe cap de locuitor, România, în calitate de parte semnatară a Acordului de la Paris încheiat la 12 decembrie 2015, care a confirmat, alături de celelalte state membre UE, precum și de statele membre ale Organizației Națiunilor Unite (ONU), atingerea obiectivului de reducere cu 50% a risipei de alimente, până în anul 2030, prevăzut în Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, a adoptat în anul 2016 un cadru juridic voluntar", se menționează în Nota de fundamentare a proiectului.
Însă lipsa reglementării risipei alimentare, la nivel european, coroborată cu caracterul voluntar al Legii nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare, republicată, cu modificările și completările ulterioare, la nivel național, și interesul scăzut al operatorilor economici de a se implica în mecanismul de donare de alimente a determinat modificarea/completarea/amendarea cadrului juridic specific diminuării risipei de alimente.
Astfel, cadrul juridic național specific diminuării risipei de alimente, reprezentat de Legea nr. 217/2016, republicată, cu modificările și completările ulterioare a fost amendat prin Legea nr. 49/2024, publicată în Monitorul Oficial nr. 225 din 18.03.2024, în scopul creșterii eficienței implementării acestuia.
Elementul definitoriu adus prin Legea nr. 49/2024 constă în introducerea caracterului obligatoriu pentru toți operatorii din sectorul agroalimentar de a întreprinde măsuri de prevenire a risipei alimentare în vederea îndeplinirii obiectivelor de dezvoltare durabilă asumate, la nivel european și internațional, de către România, relevă sursa citată.
"Având în vedere faptul că punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 49/2024 ar presupune modificarea și/sau completarea substanțială a Normelor de aplicare a Legii nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 51/2019, pentru a fi respectate prevederile art. 61 alin.(1) teza finală din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare, este necesară elaborarea unei noi hotărâri a Guvernului pentru aprobarea Normelor de aplicare a Legii nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare și abrogarea Hotărârii Guvernului nr. 51/2019, fapt pentru care la nivelul MADR a fost constituit un grup de lucru cu reprezentanți ai: Ministerului Finanțelor, Ministerului Sănătății, Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor", se mai arată în Nota de fundamentare a proiectului de HG.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național
Toamna cinematografică, o adevărată... primăvară a creației artistice
Noaptea Albă a Filmului Românesc a revenit la București, Cluj-Napoca și Timișoara
Festivalul și concursul „George Enescu”, ediția 2024 – încununare a șase decenii de performanțe muzicale