Investițiile publice ar trebui să fie considerabil peste deficitul bugetar, într-o situație cât de cât optimă, având în vedere banii europeni de care România dispune, consideră Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, menționând că deficitul bugetar al României nu are origine ...
În luna ianuarie 2024 contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 1,358 miliarde euro, comparativ cu 760 milioane euro în luna ianuarie 2023, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). În structura acestuia, balanța bunurilor a consemnat un deficit ...
Expertiza și auditul afacerilor
Prezentul articol are în vedere identificarea posibililor factori care influențează decalajul taxei pe valoarea adăugată – gap-ul de TVA. Decalajul de TVA este o estimare a taxei neplătite în economie, calculată ca diferență între obligația teoretică de taxă pe valoarea adăugată și taxa efectiv plătită la bugetul de stat. Valoarea mare a acestui indicator poate evidenția probleme legate de evaziunea fiscală și ineficiența sistemului fiscal. Articolul rezumă studiile existente, care cuantifică decalajul de TVA și urmăresc să identifice relația dintre acesta sau veniturile din TVA și diverși factori economici, fiscali și sociali prezenți în țările membre ale UE.
În anul 2016, rata medie anuală a locurilor de muncă vacante a fost de 1,28%, în creștere cu 0,16 puncte procentuale față de anul precedent, potrivit informațiilor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante a fost de 59.800, în creștere cu 9.800 locuri de muncă vacante față de anul anterior.
În contextul dezbaterilor consacrate evoluțiilor din economia noastră națională, cu accent pe modul în care sunt influențate de politicile fiscal-bugetare, prezintă un interes aparte datele statistice ale Băncii naționale a României (BNR) referitoare la contul curent al balanței de plăți și la datoria externă. Contează foarte mult modul în care demarează un exercițiu fiscal-bugetar în conexiune cu factorul extern, într-o lume în care, în pofida a tot felul de derapaje, continuă procesele de integrare și globalizare.
Nu este dificil de constatat că agenda publică a devenit, în ultimele zile, tot mai încărcată cu luări de poziție, contacte, analize referitoare la exercitarea de către țara noastră a calității de membru al Uniunii Europene. Participarea președintelui Klaus Iohannis la summitul de primăvară și pregătirea prezenței sale la marcarea a 60 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma (act fondator al actualei UE), întâlnirile de la Bruxelles ale premierului Sorin Grindeanu, vizita în România a comisarului european Corina Crețu, schimburile de mesaje pe teme fiscal-bugetare, examinarea, în comun, a măsurilor urgente de accelerare a accesării fondurilor europene sunt numai câteva dintre momentele și preocupările legate tocmai de statutul țării noastre în UE.
În ianuarie 2017, contul curent al balanței de plăți a înregistrat un excedent de 416 milioane euro, comparativ cu 211 milioane euro în luna ianuarie 2016, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). În structură, balanța bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 226 milioane euro, balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mic cu 100 milioane euro, balanța serviciilor s-a încheiat cu un excedent mai mare cu 17 milioane euro, iar balanța veniturilor primare a devenit excedentară.
Actuala „ofensivă” a cărții înregistrează noi victorii pe „frontul” lecturilor de calitate
Susținere financiară suplimentară pentru protejarea „Tezaurului Uman Viu”
ArtSafari: cinci expoziții de excepție cu opere ale marilor artiști plastici români
Istoria Teatrului, o „scenă” pentru eternitate
Cartea pentru copii, de la „Cenușăreasă” la podiumul premianților
Monumentele istorice, comori pentru eternitate
La MNAR, filmul de artă este la el acasă
România devine un hub cultural-artistic atestat și de un important festival cinematografic