Expertiza și auditul afacerilor
De multe ori se întâmplă ca după închiderea exercițiului financiar să aibă loc evenimente care au impact direct asupra situațiilor financiare aferente anului încheiat. Este important să cunoaștem care sunt evenimentele respective și cum ajustează ele situațiile financiare astfel încât acestea să reflecte realitatea.
Expertiza și auditul afacerilor
Având în vedere mediul economic actual, caracterizat prin schimbări permanente, concurență și expuneri la diferite riscuri, generate de factori atât externi, cât și interni, credem că este esențial să ne concentrăm atenția nu numai pe exercițiul financiar închis, ci și pe eventualele evenimente ulterioare care pot avea un impact asupra situațiilor financiare ale companiei. Principalele obiective ale acestui articol sunt familiarizarea cu termenii eveniment ulterior și opinie de audit în conformitate cu legislația națională și standardele internaționale care trebuie aplicate și evidențierea influenței pe care aceste evenimente o au asupra opiniei de audit. Mai mult, avem în vedere înțelegerea conceptului în cadrul unei analize a evenimentelor ulterioare din punct de vedere calitativ, prin examinarea diferențelor dintre IFRS și US GAAP și a procedurilor aplicate pentru identificarea lor, și din punct de vedere cantitativ, folosind un chestionar adresat profesioniștilor pentru a înțelege impactul evenimentelor ulterioare asupra raționamentului lor profesional. Prin urmare, problema identificării evenimentelor ulterioare datei bilanțului este esențială pentru întocmirea unor situații financiare care reprezintă o imagine fidelă a tranzacțiilor efectuate de compania auditată.
Expertiza și auditul afacerilor
O importanță deosebită trebuie acordată evenimentelor, indiferent dacă acestea sunt favorabile sau nefavorabile, care apar între data închiderii unui exercițiu financiar și data autorizării situațiilor financiare și care furnizează informații suplimentare referitoare la perioada raportată față de cele cunoscute la data bilanțului, deoarece generează ajustări ale situațiilor financiare. Aceste evenimente vor face obiectul articolului de față.
Cei care au participat la inaugurarea clădirii menite să găzduiască Muzeul Național al Literaturii Române au trăit, cum se spune, sentimente „amestecate”. În bună parte, erau oameni de cultură, oficialități care fuseseră de multe ori în vechiul sediu, cel de pe Bulevardul Dacia, un edificiu ideal pentru un muzeu, cu amenajări specifice, cu mai mult decât celebra „Rotondă 13” unde se desfășurau manifestări de excepție, sediu părăsit în urma unei retrocedări discutabile.
Copil fiind, i s-a spus „Micul Mozart”, apoi, adolescentului și tânărului i s-a atribuit titlul de „Pianist genial”, iar la maturitate i se spunea doar Dinu Lipatti. Era de ajuns, atât aici, în țară, cât și pe meridianele globului pentru a stârni admirație și încântare în mijlocul celor mai rafinați melomani. Amintirea sa este și va fi, cu siguranță, vie deoarece a fost o excepție, acoperind o strălucită pagină de istorie națională și universală a muzicii de cea mai înaltă calitate, în care s-au întruchipat virtuți din totdeauna ale pământului său natal.
Investigațiile sociologice pe teme specifice mijloacelor de comunicare în masă relevă existența unui număr relativ constant de ascultători ai posturilor de radio din țara noastră. Sigur, avem de-a face cu o piață concurențială atât pe ansamblul mass-media, cât și în interiorul sistemului de radiodifuziune.
Manifestarea publică prilejuită de lansarea Catalogului București oferă numeroase teme de reflecție referitoare la datoria noastră, a celor din prezent, de a păstra moștenirile de preț și de a le transmite nealterate și îmbogățite generațiilor viitoare. Catalogul urmărește realizarea primului inventar al tuturor imobilelor construite în zonele istorice ale Capitalei.
S-au publicat atât de multe comentarii referitoare la gafele de la cea mai recentă Gală a Premiilor Oscar încât s-a ajuns, cu siguranță, la o anumită saturație. Așa că nu voi trata acest subiect, deși mereu i se descoperă „noi înțelesuri”. Ceea ce merită, cred, să se consemneze este o informație mai puțin mediatizată: Premiul Oscar pentru cele mai bune efecte vizuale a fost acordat peliculei The Jungle Book (Cartea junglei).
Între aniversările „rotunde” pe care lumea întreagă le marchează în 2017, un loc aparte îl ocupă împlinirea a 100 de ani de la inventarea fotografiei color. Este adevărat, cercetătorii de profil au descoperit că încă din anul 1861 un englez pe nume Thomas Sutton a izbutit să producă o fotografie color, dar în cazul său a fost vorba despre o tentativă episodică.
Un comunicat recent al companiei care deține cel mai mare parc eolian de pe uscat din Europa, cel situat în zona Cogealac-Fântânele (județul Constanța), informează că în perioada de cod portocaliu de viscol și ninsori de la mijlocul lunii ianuarie 2017 s-au furnizat 39.000 MWh, ceea ce echivalează cu 15% din consumul național în respectiva perioadă.
Așa cum am mai remarcat în numerele anterioare, periodic, tematica panourilor de pe grilajul din fața Muzeului Municipiului București se schimbă. Bunăoară, la începutul lunii februarie s-a prezentat o scurtă istorie a banilor (monede și bancnote) din diverse perioade ale secolului trecut.
Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest a anunțat că organizează, în cadrul proiectului NEPTUNE, în zilele de 22 și 23 februarie a.c., evenimentul online de matchmaking internațional (întâlniri bilaterale B2B) în domeniul industriilor „albastre”, prin intermediul unei platforme virtuale de colaborare.
Cronica săptămânii trecute a consemnat mai multe manifestări dedicate filmului românesc. De la câteva premiere până la desfășurarea Zilei Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică din București, asemenea evenimente s-au definit printr-o încărcătură ideatică deosebită.
Avem prilejul să consemnăm un eveniment programat să se desfășoare între 25 ianuarie și 2 februarie 2017, care atrage atenția prin tot ceea ce putem să caracterizăm prin cuvântul „spectaculos”. Mai ales atunci când printre protagoniști se află și concetățeni de-ai noștri, respectivul eveniment capătă un relief aparte, deși – dacă este să spunem lucrurilor pe nume – nu se bucură în România de mediatizarea pe care o merită.
Atât în țară, cât și în străinătate, Ziua Unirii Principatelor Române a fost și este marcată, la acest început de an, sub semnul unor preocupări deosebite nu numai pentru afirmarea mai puternică a adevărului istoric, ci și pentru promovarea valorilor noastre naționale într-o manieră specifică timpului prezent.
Aula Academiei Române, martoră a unor mari momente de istorie, găzduiește – începând cu anul 2010 – principala manifestare dedicată Zilei Culturii Naționale. Instituirea acestei Zile, cu ample rezonanțe în conștiința fiecărui român, a avut o motivație care se înscrie organic în modul în care se cer promovate, în toate cazurile, tradițiile noastre naționale, omagierea personalităților de primă dimensiune ale istoriei poporului român.
(Re)descoperirea „nevoii de celălalt”
Inițiativa românească Ambulanța pentru Monumente, distinsă cu Premiul european de Protecție a Patrimoniului Cultural
„Spectatorul” din fotoliu și „scena” virtuală
Farmecul discret al normalității
Autoizolarea, o oportunitate pentru accesul la actul de cultură
Premieră mondială la echinocțiul de primăvară
O misiune la altitudine: restaurarea Crucii Eroilor de pe Caraiman
Istoria clipei, într-o expoziție dedicată presei românești