Produsul intern brut (PIB) a înregistrat, în trimestrul III din 2017, față de același interval din 2016, o creștere de 8,8% pe seria brută și de 8,6% pe seria ajustată sezonier, relevă datele publicate la 12 ianuarie a.c. de Institutul Național de Statistică (INS), care reconfirmă, astfel, ...
Într-o dezbatere televizată, unul dintre participanți a afirmat că „sporirea veniturilor bugetare se bazează pe estimările de creștere economică și pe prognozele de creștere a produsului intern brut”. Niciunul dintre ceilalți participanți n-a simțit nevoia să comenteze fraza citată. Or, în afară de câteva aspecte legate de „stil” (repetarea unor cuvinte, în condițiile în care există sinonime) atrage atenția alăturarea printr-un „și” a conceptului de „creștere economică” de a celui de „produs intern brut”.
Cifra de afaceri a industriei auto a avansat cu 10% în 2016, până la 22 miliarde euro, atingând astfel un procentaj de 13% din Produsul Intern Brut (PIB), în condițiile în care industria generează aproape un sfert din exporturile totale ale României, a declarat președintele Asociației Constructorilor de Automobile din România (ACAROM), Gabriel Sicoe.
Activitatea industrială a crescut în februarie, după patru luni la rând de declin, pe fondul creșterii comenzilor, arată barometrul industrial realizat de IRSOP și SNSPA. Industria este un sector-cheie al economiei românești, cu o contribuție de circa 23% la formarea produsului intern brut (PIB).
Fondul Monetar Internațional (FMI) estimează că deficitul bugetar al României va ajunge în acest an la 3,7% din produsul intern brut (PIB), urmând ca dezechilibrul bugetar să atingă 3,9% din PIB în 2018, a declarat șeful delegației FMI în România, Reza Baqir, în cadrul conferinței de presă de la finalul misiunii, informează News.ro.
Fondul Monetar Internațional (FMI) estimează că deficitul bugetar al României va ajunge în acest an la 3,7% din produsul intern brut (PIB), urmând ca dezechilibrul bugetar să atingă 3,9% din PIB în 2018, a declarat astăzi șeful delegației FMI în România, Reza Baqir, în cadrul conferinței de presă de la finalul misiunii.
Guvernul condus de Sorin Grindeanu este pregătit să ia măsuri de reducere a cheltuielilor, în cazul în care va constata depășirea țintei de deficit bugetar de 3% din Produsul Intern Brut (PIB), astfel încât România să nu depășească acest nivel.
Industria, sector care reprezintă aproape un sfert din economia românească, a înregistrat în ianuarie o creștere de 5,8% față de prima lună a anului trecut, ritm mult accelerat față de cel atins în 2016, pe fondul avansului puternic al sectorului-cheie de prelucrare.
Produsul intern brut (PIB) al României a ajuns la 169,077 miliarde euro în 2016, după o creștere economică de 4,8% anul trecut, însă România continuă să fie a 17-a economie ca mărime din Uniunea Europeană, deși are a șaptea populație, arată datele publicate astăzi de biroul statistic Eurostat.
Institutul Național de Statistică (INS) a confirmat, marți, 7 martie, estimările publicate la jumătatea lunii februarie privind creșterea produsului intern brut (PIB) din trimestrul al patrulea și din întregul an 2016 și a furnizat detalii legate de contribuția ramurilor la avansul economiei, care arată că sectorul IT-comunicații și serviciile au susținut cel mai mult creșterea anul trecut.
Întrucât au apărut informații contradictorii referitoare la dialogul dintre autoritățile de la București și cele de la Bruxelles privind unele aspecte ale politicii fiscal-bugetare, agenția News.ro a solicitat un răspuns oficial pe această temă de la Ministerul Finanțelor Publice (MFP).
Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a precizat, într-un răspuns transmis la o solicitare a News.ro, că va comunica permanent cu reprezentanții Comisiei Europene privind stadiul îndeplinirii țintei de deficit bugetar, stabilită la puțin sub 3% din produsul intern brut (PIB) pentru 2017, iar în caz de deviere de la țintă vor fi luate măsuri de ajustare a deficitului bugetar.
La orice cronică a actualității vom face trimitere, nu ne va fi dificil să constatăm că tema realismului unor anticipații referitoare la evoluția de ansamblu a economiei românești s-a situat în miezul dezbaterilor din spațiul public. Sigur, există o interpretare foarte largă a conceptului de realism, începând cu sensul lui propriu operelor literare, însă, evident, ne interesează în primul rând o posibilă definiție aplicată la aria de exercitare a profesiei contabile.
România a înregistrat în trimestrul al patrulea cea mai mare creștere economică, de 4,8% față de aceeași perioadă a anului 2015, între statele Uniunii Europene pentru care au fost disponibile informații de acest fel, potrivit datelor publicate astăzi de biroul european de statistică Eurostat.
Produsul intern brut în trimestrul IV 2016 a fost, în termeni reali, mai mare cu 1,3% comparativ cu trimestrul III 2016. Față de același trimestru din anul 2015, produsul intern brut a înregistrat o creștere cu 4,7% pe seria brută și de 4,8% pe seria ajustată sezonier. Seria ajustată sezonier a produsului intern brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a: revizuirii seriilor brute ale PIB trimestrial (...).
Nu încape urmă de îndoială că interesul față de publicarea datelor-semnal privind creșterea economică în trimestrul IV și pe întregul an 2016 se află la cote deosebit de înalte. În evoluția produsului intern brut, profesioniștii contabili, toți economiștii au extrem de multe surse de analiză, de evaluare, de anticipare la nivel microeconomic, deoarece cunosc foarte bine țesătura de legături, dimensiunile și profunzimea schimburilor de activități la scară națională și, totodată, influența proceselor de integrare și globalizare pe arii regionale, europene și mondiale.
Vara Magică, sub veghea lui Mihai Eminescu
Reinventarea Grădinii cu Filme
Acces la vestigiile din adâncuri
Un amfiteatru la... înălțime
(Re)descoperirea „nevoii de celălalt”
Inițiativa românească Ambulanța pentru Monumente, distinsă cu Premiul european de Protecție a Patrimoniului Cultural
„Spectatorul” din fotoliu și „scena” virtuală
Farmecul discret al normalității