Bursa de Valori București (BVB), împreună cu partenerii săi, a anunțat începutul etapei de nominalizare pentru cea de-a doua ediție a proiectului Made in Romania. Astfel, până la 31 ianuarie, antreprenorii români, precum și angajații din companii românești inovatoare, sunt invitați să ...
Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a hotărât, în ședința din luna aprilie, următoarele: menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75% pe an; gestionarea adecvată a lichidității din sistemul bancar; păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat a lansat în dezbatere publică proiectul Legii prevenției, care se bazează pe doi piloni, și anume: necesitatea unei bune informări a agenților economici și crearea cadrului optim de informare a acestora prin mai multe instrumente și identificarea zonei de rezonabilitate în actul de control.
Identificarea și implementarea soluțiilor pentru optimizarea mediului de afaceri au constituit principala temă de discuție din cadrul întâlnirii pe care Alexandru Petrescu, ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, a avut-o cu conducerea INACO – Inițiativa pentru Competitivitate.
Orașele României dispun de un uriaș potențial urbanistic, este de părere prof. Peter Zlonicky, directorul Biroului de Studii Urbane din München. Afirmația a fost făcută cu prilejul celei de-a cincea ediții a conferinței Cities of Tomorrow, eveniment organizat săptămâna trecută de Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România).
Filiala Ialomița și Camera de Comerț, Industrie și Agricultură a județului au semnat recent, la Slobozia, un protocol ce pune bazele unei noi abordări a relațiilor de colaborare existente între cele două instituții. Prin semnarea protocolului amintit, filiala Ialomița și CCIA se angajează să ia măsuri menite să contribuie la dezvoltarea economică a județului și pregătirea managerilor din cadrul întreprinderilor mici și mijlocii în domeniul financiar-contabil.
Prezentarea și comentarea, în mass-media, a unor proiecte de acte normative au generat o „inflație” de formule care – într-un fel sau altul – vizează managementul și managerii. Astfel, ne-a fost dat să citim și să auzim sintagme de felul „manager bazat pe cunoștințe”, „manager profesionist”, „manager privat”, „manageriatul și gestionarea afacerilor”, „conducătorul echipei și managerul acesteia”, „titularii posturilor manageriale și specialiștii întreprinderii”, „capacitatea managerilor de a conduce, de a decide, de a prevedea, de a anticipa”.
Cei care au participat la inaugurarea clădirii menite să găzduiască Muzeul Național al Literaturii Române au trăit, cum se spune, sentimente „amestecate”. În bună parte, erau oameni de cultură, oficialități care fuseseră de multe ori în vechiul sediu, cel de pe Bulevardul Dacia, un edificiu ideal pentru un muzeu, cu amenajări specifice, cu mai mult decât celebra „Rotondă 13” unde se desfășurau manifestări de excepție, sediu părăsit în urma unei retrocedări discutabile.
În perioada 7-9 aprilie, Muzeul Național al Țăranului Român (MȚR) își așteaptă vizitatorii la primul târg cu meșteri de peste an, Târgul de Florii. Ouă încondeiate, icoane, obiecte din lemn, ceramică, țesături, jucării, instrumente muzicale, podoabe, mobilier pictat și multe altele îi vor aștepta pe vizitatori, care vor avea ocazia să-i cunoască și pe cei care le-au realizat: încondeietoare, țesătoare, cusătorese, iconari, lingurari, pielari etc.
Copil fiind, i s-a spus „Micul Mozart”, apoi, adolescentului și tânărului i s-a atribuit titlul de „Pianist genial”, iar la maturitate i se spunea doar Dinu Lipatti. Era de ajuns, atât aici, în țară, cât și pe meridianele globului pentru a stârni admirație și încântare în mijlocul celor mai rafinați melomani. Amintirea sa este și va fi, cu siguranță, vie deoarece a fost o excepție, acoperind o strălucită pagină de istorie națională și universală a muzicii de cea mai înaltă calitate, în care s-au întruchipat virtuți din totdeauna ale pământului său natal.
Într-o dezbatere televizată, unul dintre participanți a afirmat că „sporirea veniturilor bugetare se bazează pe estimările de creștere economică și pe prognozele de creștere a produsului intern brut”. Niciunul dintre ceilalți participanți n-a simțit nevoia să comenteze fraza citată. Or, în afară de câteva aspecte legate de „stil” (repetarea unor cuvinte, în condițiile în care există sinonime) atrage atenția alăturarea printr-un „și” a conceptului de „creștere economică” de a celui de „produs intern brut”.
Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a stabilit ratele dobânzilor plătite la rezervele minime obligatorii începând cu perioada de aplicare 24 februarie – 23 martie a.c. Potrivit prevederilor Circularei BNR nr. 2/2017, publicată în Monitorul Oficial nr. 196/21.03.2017, începând cu perioada de aplicare amintită, rata dobânzilor plătite la rezervele minime obligatorii constituite în lei este de 0,09% pe an.
În luna februarie 2017, indicatorul de încredere macroeconomică al CFA România a crescut față de luna anterioară, la valoarea de 56,9 puncte, fiind cu 2 puncte mai mare decât valoarea consemnată în exercițiul anterior. Majorarea s-a datorat în principal corecției indicatorului de condiții curente. Astfel, indicatorul condițiilor curente a fost de 67,9, valoare în creștere cu 4,3 puncte, în timp ce indicatorul anticipațiilor a crescut marginal cu 0,8 puncte până la valoarea de 51,3 puncte.
După un an 2016 cu creșteri accelerate și o rată scăzută a șomajului, directorii financiari din România privesc cu încredere la anul 2017, potrivit celei de-a opta ediții a studiului Deloitte CFO Survey. Astfel, 70% dintre directorii financiari români participanți la studiul Deloitte estimează venituri în creștere în 2017 și aproape jumătate estimează o creștere PIB de peste 2,6%, ceea ce îi poziționează drept cei mai optimiști din regiune.
60 de ani de la actele fondatoare ale actualei UE
Sâmbătă, 25 martie 2017, au avut loc, în capitala Italiei, manifestările consacrate împlinirii a șase decenii de la semnarea Tratatelor fondatoare ale organizației economico-politice comunitare devenită, peste ani, Uniunea Europeană. Momentul cel mai important, semnat chiar în ziua în care au fost adoptate Tratatele în urmă cu 60 de ani, este, incontestabil, Declarația de la Roma. În numele României, documentul a fost semnat de președintele Klaus Iohannis.
60 de ani de la actele fondatoare ale actualei UE
La finalul reuniunii informale a Consiliului European, organizată cu prilejul împlinirii a 60 de ani de la semnarea Tratatelor de la Roma, președintele Klaus Iohannis a făcut următoarea declarație: „Am participat astăzi la Summitul aniversar care marchează 60 de ani de la semnarea Tratatelor de la Roma, semnate la 25 martie 1957, o reuniune care are nu doar semnificația unei celebrări a istoriei proiectului european, ci și a unui moment de bilanț al celor șase decenii de integrare.”
Tradițiile trec cu succes „testele” timpului și spațiului
București, pol european și mondial al securității cibernetice
Farmecul de neegalat al anilor de studenție
În urmă cu 110 ani, Henri Coandă a scris istorie: primul zbor al unui avion cu reacție
Adaptarea la vremuri și capacitatea de a birui dificultățile
Târgul de Carte Gaudeamus a rămas vizibil și atractiv
Nimic nu poate înlocui călătoriile, dar soluții parțiale există
Ziua Internațională a Internetului – pledoarie pentru armonizarea „spațiului virtual” cu „spațiul vital”