Legislație comentată

Legislație comentată

Numărul 15-16, 23 apr. - 13 mai 2019  »  Curier legislativ

CECCAR

Sursa: Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1.754 din 28 februarie 2019 privind indicele prețurilor de consum utilizat pentru actualizarea plăților anticipate în contul impozitului pe profit anual, publicat în Monitorul Oficial nr. 211/18.03.2019

Potrivit prevederilor art. 41 din Codul fiscal, plătitorii de impozit pe profit cu obligații de declarare și plată trimestriale pot opta pentru calculul, declararea și plata impozitului pe profit anual, cu plăți anticipate, efectuate trimestrial. Astfel, contribuabilii pot opta pentru plăți trimestriale în sumă de o pătrime din impozitul pe profit datorat pentru anul precedent, actualizat cu indicele prețurilor de consum, regularizarea impozitului urmând a se efectua odată cu depunerea declarației anuale de impozit pe profit.

Conform prezentului ordin, pentru anul fiscal 2019, indicele prețurilor de consum utilizat pentru actualizarea plăților anticipate în contul impozitului pe profit anual este de 102,8%.

Sursa: Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 727 din 13 martie 2019 pentru aprobarea Procedurii privind emiterea și comunicarea unor acte administrative și de executare pentru debitorii care înregistrează obligații fiscale restante sub o anumită limită și pentru modificarea Procedurii privind stabilirea obligațiilor fiscale accesorii reprezentând penalități de nedeclarare, aprobată prin Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 3.834/2015, publicat în Monitorul Oficial nr. 220/21.03.2019

Conform ordinului, deciziile privind stabilirea dobânzilor și penalităților de întârziere (în situația în care debitorul nu achită obligațiile fiscale principale la termenul de scadență) se emit de organul fiscal, trimestrial, pentru toți debitorii, cu anumite excepții: înlesniri la plată, debitori în dizolvare, insolvență, insolvabili fără bunuri, suspendare executare).

Prin excepție, organul fiscal emite deciziile privind obligațiile fiscale accesorii după 180 de zile de la ultima emitere sau de la data la care au fost înregistrate obligații fiscale principale restante pentru următoarele cazuri:

  • obligațiile accesorii nu depășesc 3.000 lei – pentru contribuabilii mari (vechiul plafon era de 1.500 lei);
  • obligațiile accesorii nu depășesc 1.500 lei – pentru contribuabilii mijlocii (vechiul plafon era de 1.000 lei);
  • obligațiile accesorii nu depășesc 500 lei – pentru contribuabilii mici (același plafon ca înainte);
  • obligațiile accesorii nu depășesc 100 lei – pentru persoanele fizice (același plafon ca înainte).

În mod similar se emit deciziile referitoare la penalitățile de nedeclarare, precum și actele de executare (somație, titlu executoriu, poprire).

Sursa: Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 819 din 19 martie 2019 pentru aprobarea Procedurii privind organizarea Registrului entităților/unităților de cult pentru care se acordă deduceri fiscale, precum și a modelului și conținutului unor formulare, publicat în Monitorul Oficial nr. 223/22.03.2019

Legea nr. 30/2019 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 25/2018 privind modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru aprobarea unor măsuri fiscal-bugetare a adus modificări Codului fiscal și a introdus noi reglementări în ceea ce privește acordarea facilităților fiscale plătitorilor de impozit pe profit și de impozit pe veniturile microîntreprinderilor ca urmare a faptului că au realizat sponsorizări.

În acest moment, societățile plătitoare de impozit pe profit pot scădea din impozitul pe profit datorat cheltuielile cu sponsorizarea în limita minimă dintre 5‰ din cifra de afaceri și 20% din impozitul pe profit datorat, indiferent cine este entitatea nonprofit sau unitatea de cult beneficiară. Microîntreprinderile pot scădea din impozitul pe venit datorat cheltuielile cu sponsorizarea în limita a 20% din valoarea impozitului dacă beneficiarii sponsorizării sunt entități nonprofit sau unități de cult care sunt furnizori de servicii sociale acreditați cu cel puțin un serviciu social licențiat.

Începând cu data de 1 aprilie 2019, conform Legii nr. 30/2019, sponsorizările efectuate de plătitorii de impozit pe profit și de impozit pe veniturile microîntreprinderilor către entități nonprofit sau unități de cult vor putea fi scăzute din impozitele datorate doar dacă beneficiarii sumelor sunt înscriși în Registrul entităților/unităților de cult pentru care se acordă deduceri fiscale. Prin Ordinul președintelui ANAF nr. 819/2019 se reglementează procedura privind organizarea acestui registru și formularele necesare înregistrării.

Registrul entităților/unităților de cult pentru care se acordă deduceri fiscale se organizează de ANAF și se afișează pe site-ul instituției, www.anaf.ro. Pentru a putea fi înscrisă în registru, entitatea nonprofit sau unitatea de cult beneficiară trebuie să îndeplinească, la data depunerii cererii, următoarele condiții:

  • să desfășoare activitate în domeniul pentru care a fost constituită, pe baza declarației pe propria răspundere;
  • să își fi îndeplinit toate obligațiile fiscale declarative prevăzute de lege;
  • să nu aibă obligații fiscale restante la bugetul general consolidat mai vechi de 90 de zile;
  • să fi depus situațiile financiare anuale, prevăzute de lege;
  • să nu fi fost declarată inactivă, potrivit art. 92 din Codul de procedură fiscală.

Înscrierea în registru se solicită prin depunerea formularului 163 „Cerere de înscriere/radiere în/din Registrul entităților/unităților de cult pentru care se acordă deduceri fiscale”. Cererea se completează cu ajutorul aplicației informatice afișate pe site-ul ANAF și se depune prin mijloace electronice de transmitere la distanță. Împreună cu aceasta, entitatea/unitatea de cult depune și certificatele de atestare fiscală eliberate de organele fiscale locale în a căror evidență este înregistrată ca plătitor de impozite și taxe locale.

Cererea se soluționează în termen de 10 zile de la depunere, de către compartimentul cu atribuții în gestiunea registrului contribuabililor și declarațiilor fiscale din cadrul organului fiscal competent în a cărui evidență fiscală este înregistrată entitatea/unitatea de cult.

În Legea nr. 30/2019 se menționează că acest registru va avea impact și asupra redirecționării impozitului pe venit în cazul persoanelor fizice. Astfel, începând cu data de 1 aprilie 2019, acestea vor putea redirecționa 3,5% din impozitul pe veniturile din salarii, din activități independente, din drepturi de proprietate intelectuală ori din cedarea folosinței bunurilor către entități nonprofit sau unități de cult doar dacă beneficiarii sumelor sunt înscriși în registrul respectiv.

Sursa: Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 857 din 28 martie 2019 privind modificarea Ordinului președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 4.156/2017 pentru aprobarea informațiilor conținute în registrul național de evidență a aparatelor de marcat electronice fiscale instalate în județe și în sectoarele municipiului București, precum și metodologia și procedura de înregistrare a acestora, publicat în Monitorul Oficial nr. 273/10.04.2019

Ordinul are în vedere registrul național de evidență a aparatelor de marcat electronice fiscale. Producătorul, importatorul, persoana juridică română care achiziționează din statele membre ale Uniunii Europene aparate de marcat electronice fiscale, respectiv distribuitorul autorizat înregistrează în registrul național informații privind fiecare aparat de marcat electronic fiscal produs, importat sau achiziționat intracomunitar, fără excepție, prin completarea unor formulare.

Astfel, au fost aduse modificări următoarelor formulare de înregistrare:

  • Formular pentru înregistrarea aparatelor de marcat electronice fiscale produse, importate sau achiziționate intracomunitar și a aparatelor de marcat electronice fiscale adaptate pentru a corespunde prevederilor art. 3 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și care au obținut avizul tehnic favorabil;
  • Formular pentru înregistrarea unor schimbări privind starea/situația, precum și livrarea/achiziția aparatelor de marcat electronice fiscale.

Sursa: Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1.957 din 5 aprilie 2019 privind stabilirea procedurii de aplicare a prevederilor art. II pct. 1-13 din Legea nr. 145/2018 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 18/2018 privind adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicat în Monitorul Oficial nr. 274/10.04.2019

Conform OUG nr. 18/2018, prin derogare de la prevederile Codului fiscal, în contextul organizării Turneului final al Campionatului European de Fotbal 2020, entitățile nerezidente organizatoare ale turneului nu sunt contribuabili în înțelesul impozitului pe profit pentru aceste activități, iar derularea lor în România nu conduce la existența unui sediu permanent în țara noastră.

Totodată, veniturile din organizarea Turneului EURO 2020 realizate din România de entitățile nerezidente organizatoare sunt venituri neimpozabile în înțelesul impozitului pe veniturile obținute din țara noastră de nerezidenți. Veniturile realizate de persoane juridice, altele decât cele de mai sus, implicate în organizarea turneului sunt venituri neimpozabile în ceea ce privește impozitul pe profit și sunt venituri scutite în înțelesul impozitului pe veniturile obținute din România de nerezidenți, după caz. Pentru persoanele juridice române, veniturile sunt neimpozabile dacă acestea au ca scop unic organizarea turneului, ca și veniturile realizate din redevențe și din distribuții de active în caz de lichidare.

Prin ordin a fost stabilită modalitatea de aplicare a facilităților fiscale. Astfel, entitățile nerezidente organizatoare ale Turneului EURO 2020 confirmă persoanele juridice străine, persoanele juridice române și persoanele fizice nerezidente implicate în organizarea sa, în termen de 30 de zile de la încheierea contractului sau actului prin care se dovedește implicarea lor în activitățile turneului. Confirmarea fiecărei persoane implicate în organizarea acestui eveniment se realizează de către entitățile organizatoare prin transmiterea către Administrația Fiscală pentru Contribuabili Nerezidenți din cadrul DGRFP București și, după caz, către plătitorul de venit din România persoană juridică română a unui set de informații specifice.

Se consideră că persoanele juridice române au ca scop unic pregătirea, organizarea și desfășurarea Turneului EURO 2020 dacă ele obțin exclusiv venituri din derularea acestor activități, din redevențe și/sau din activitățile legate de lichidarea lor.

Sursa: Hotărârea Guvernului nr. 213 din 10 aprilie 2019 pentru modificarea și completarea titlului VII „Taxa pe valoarea adăugată” din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1/2016, publicată în Monitorul Oficial nr. 282/12.04.2019 

Prin această reglementare sunt aduse modificări la Normele metodologice date în aplicarea Titlului VII „Taxa pe valoarea adăugată” din Codul fiscal, determinate, în mare măsură, de luarea în considerare a Hotărârii Curții Europene de Justiție în Cauza C-463/16 Stadion Amsterdam CV. Prin urmare, se prevede faptul că, în situația în care se comercializează un pachet care cuprinde bunuri/servicii supuse atât cotei reduse, cât și cotei standard de TVA și se poate stabili o operațiune principală, cota de taxă pe valoarea adăugată aferentă pachetului este cea aplicabilă operațiunii principale, chiar dacă prețul fiecărui element care compune prețul total plătit de un consumator pentru a putea beneficia de această prestație poate fi identificat, astfel cum s-a pronunțat și Curtea Europeană de Justiție în cauza amintită.

Normele de aplicare vin și cu un exemplu. O persoană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA oferă posibilitatea achiziționării unui pachet de bunuri și servicii constând în acces la un eveniment sportiv și facilități în cadrul evenimentului, precum servicii de catering/restaurant, produse alimentare, acces la parcare. În această situație, chiar dacă prețul fiecărui element care compune prețul total plătit de un consumator pentru a putea beneficia de prestația respectivă ar putea fi identificat, cota de TVA aplicabilă pachetului este de 5%, respectiv cota de taxă aferentă accesului la evenimentul sportiv, care reprezintă prestația principală.

Sursa: Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 942 din 4 aprilie 2019 pentru aprobarea Procedurii privind cesiunea creanțelor bugetare datorate de debitorii aflați în procedura insolvenței, publicat în Monitorul Oficial nr. 285/15.04.2019

Potrivit prevederilor art. 2641 din Codul de procedură fiscală, creditorul bugetar (ANAF) poate cesiona creanțele bugetare datorate de debitorii aflați în procedura insolvenței dacă sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiții:

  • prețul cesiunii este cel puțin egal cu valoarea creanțelor bugetare, asigurându-se recuperarea integrală a creanțelor bugetare înscrise în tabelul definitiv de creanțe;
  • plata prețului cesiunii și recuperarea creanțelor bugetare se realizează într-o perioadă de maximum trei ani de la data încheierii contractului de cesiune;
  • cesionarul justifică un interes public în vederea cesionării creanței.

În situația în care plata prețului cesiunii se face într-o perioadă mai mare de 30 de zile de la data încheierii contractului de cesiune, se datorează dobânzi. Dacă cesionarul nu îi plătește creditorului bugetar prețul cesiunii la termenele prevăzute în contract, contractul de cesiune reprezintă titlu executoriu pentru cel din urmă.

În cazul în care există mai mulți ofertanți, cesiunea de creanță se va realiza ca urmare a unei proceduri competitive organizate de creditorul bugetar bazate pe criteriul celui mai mare preț al cesiunii oferit și pe al celui mai scurt termen de plată a prețului cesiunii.

Prin Ordinul președintelui ANAF nr. 942/2019 se aprobă Procedura privind cesiunea creanțelor bugetare datorate de debitorii aflați în procedura insolvenței, precum și modelele formularelor utilizate în cadrul acesteia:

  • Referat privind demararea procedurii de cesiune a creanțelor bugetare;
  • Anunț privind invitația de participare la procedura competitivă organizată în vederea cesiunii creanțelor bugetare;
  • Oferta pentru cesiunea creanțelor bugetare;
  • Decizie privind stabilirea rezultatului selecției cesionarului pentru recuperarea creanțelor bugetare;
  • Acord de principiu pentru cesiunea creanțelor bugetare;
  • Referat pentru aprobarea contractului de cesiune;
  • Contract de cesiune a creanțelor bugetare.

Prin justificarea unui interes public se poate înțelege:

  • justificarea necesității cesiunii creanței în vederea menținerii scopului pentru care cesionarul a fost autorizat/contractat de o autoritate sau instituție publică să presteze un serviciu public și care se află sub supravegherea și controlul unei autorități sau instituții publice;
  • justificarea necesității cesiunii creanței ca fiind de interes public, în vederea rezolvării oricăror probleme, fapte sau evenimente locale ori naționale cu semnificație pentru viața comunității;
  • orice alte justificări din partea cesionarului, relevante în dovedirea interesului public privind cesiunea creanței.
Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!


Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.