Realitățile actuale reconfirmă valabilitatea lecțiilor desprinse din diverse perioade, mai lungi sau mai scurte, marcate de crize multiple. Numeroase exempl ne stau la dispoziție atât în plan intern, cât și în plan extern, în strânsa lor conexiune, de influențare reciprocă. Astfel de fapte și date dintre cele mai concludente au fost relevate în special la reuniunile recente desfășurate sub egida unor instituții publice și a mediului de afaceri. Nu este vorba aici despre o atmosferă optimistă sau pesimistă, ci despre promovarea realismului în relevarea stadiului actual și a perspectivelor economiei noastre naționale, începând cu entitățile de bază.

Din această perspectivă, se evaluează în special consecințele crizelor, ale stărilor conflictuale din diferite zone ale lumii, ceea ce a permis să se ajungă la concluzia că avem de-a face mai ales cu factori exogeni, dar, tot potrivit experiențelor acumulate, a rezultat că există și modalități de contracarare a efectelor negative din plan extern. Una dintre aceste căi constă în identificarea oportunităților care, paradoxal, sunt scoase în evidență tocmai de conjuncturile nefavorabile. De aceea, câteva caracteristici ale luărilor de poziție și ale acțiunilor desfășurate în siajul acestor condiții au reprezentat coloana vertebrală a dezbaterilor pe care le evocăm. Nu trebuie, deci, ignorat faptul esențial, și anume participarea la dezbateri a tuturor structurilor de decizie, în special a acelora din triunghiul alcătuit din autorități, patronate și sindicate.

Mecanismele existente, precum Consiliul Economic și Social sau Consiliul Național Tripartit pentru Dialog Social, completează cu alte dezbateri, imaginea de ansamblu a preocupărilor reflectate, la rândul lor, tot mai profesionist de mass-media. Una dintre cele mai importante zone consensuale vizează necesitatea armonizării intereselor diverse, care, în condițiile pieței concurențiale, pot și trebuie să atingă principalele deziderate comune.

Intrarea în vigoare a legilor bugetare pe anul în curs constituie tocmai terenul în care se poate acționa convergent, deoarece deficitele înregistrate afectează grav toate structurile vieții noastre economico-sociale. Este suficient să facem trimitere la sursele publice de finanțare a investițiilor pentru a ne da seama cât de important este să se deruleze afaceri profitabile simultan cu asigurarea unor condiții acceptabile de viață ale salariaților și ale familiilor lor prin gestionarea eficientă a finanțelor statului. Diminuarea deficitului bugetare care a fost stabilită prin lege la 135 miliarde de lei reprezintă o cauză comună a actorilor economici, a populației, în ansamblu, deoarece astfel se creează și un spațiu fiscal favorabil deopotrivă pentru afaceri și pentru satisfacerea intereselor vitale ale populației, diferențiat pe categorii, în special cu ținte precise în rândurile concetățenilor care se confruntă cu cele mai serioase dificultăți existențiale.

În aceste circumstanțe, avem prilejul să consemnăm unele semnale specifice solidarității sociale, ceea ce indică o sursă importantă de consens, chiar și atunci când sunt afectate unele interese specifice, mai ales cele determinate de amintitele conjuncturi exogene. Legile bugetare sunt menite să asigure prin însăși natura lor un nivel de predictibilitate, e drept, minimal, însă, decisiv pentru corelația dintre capital și muncă. Există, desigur, o dependență consistentă de sursele de finanțare externă, îndeosebi a celor nerambursabile, dar, cu toate acestea, resursele interne sunt decisive, inclusiv cele ale sistemului bancar. Toate pot fi mai bine valorificate dacă se vor focaliza pe obiective precise, cu adevărat prioritare, între care un loc special ar urma să-l ocupe investițiile în infrastructura de toate genurile, de la cele rutiere și feroviare până la cele din domeniile social-culturale.

Incontestabil, corecțiile fiscale prevăzute în legile bugetare pun și vor pune, în continuare, presiune asupra unor largi segmente ale actorilor economici, însă succesul va depinde în măsură considerabilă de modul în care vor fi aplicate. Nu avem în vedere doar metodologiile, regulile, structurile angajate în exercitarea controlului, ci și gradul de credibilitate asigurat de respectarea principiilor și criteriilor de echitate, de integritate, de responsabilitate. Pe acest suport se construiește și se consolidează încrederea în autorități, în partenerii sociali, în economie. 

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)