Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) propune, printr-un proiect de Lege publicat în transparență decizională, modificarea și completarea Legii nr. 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fizice. După cum se știe, scopul Legii nr. 151/2015 îl reprezintă instituirea unei proceduri colective pentru redresarea situației financiare a debitorului persoană fizică, de bună credință, acoperirea într-o măsură cât mai mare a pasivului acestuia și descărcarea de datorii. Acest act normativ reglementează distinct și separat insolvența persoanelor fizice de cazurile de insolvență care implică o entitate cu personalitate juridică.

Potrivit Expunerii de motive care însoțește proiectul de act normativ, documentul a fost elaborat și promovat în contextul în care, de la data intrării în vigoare a Legii nr. 151/2015, respectiv 1 ianuarie 2018, și până în prezent, au fost identificate prevederi necorelate cu legislația europeană în materia insolvenței, cu reglementările Codului civil precum și prevederi care îngreunează sau pot bloca desfășurarea procedurii de insolvență.

Proiectul de Lege supus consultării publice are în vedere următoarele:

● Modificarea dispozițiilor art. 3 pct. 2 din Legea nr. 151/2015 prin introducerea lit. i: „i) imobilul locuință a familiei dacă acesta nu depășește standardele minime impuse de Legea locuinței nr. 114/1996.”

Proiectul include în categoria bunurilor neurmăribile și a locuinței familiei, dacă aceasta nu depășește standardele minime impuse de Legea locuinței nr. 114/1996 și este singurul bun imobil pe care îl deține debitorul și familia sa și în care poate locui. „Deposedarea debitorului și a familiei sale de locuință determină în general ca acesta să se integreze mult mai greu în mediul social, fiind afectate inclusiv posibilitățile de trai și de educație ale copiilor săi. O astfel de protecție socială este o componentă absolut necesară în funcționarea oricărei societăți deoarece garantează posibilitatea cetățenilor de a nu fi excluși și/sau marginalizați social, de a beneficia de un trai decent, de a fi productivi și de a avea resursele financiare necesare pentru plata impozitelor și implicit de a nu deveni asistați social sau o povară pentru comunitatea în care trăiesc. O astfel de reglementare există și este aplicabilă în domeniul insolvenței din Franța, a cărei lege este similară celei naționale”, se menționează în Expunerea de motive.

● Modificarea dispozițiilor art. 3 pct. 24 din Legea nr. 151/2015: „Valoare-prag reprezintă cuantumul minim al datoriilor scadente ale debitorului necesar pentru a putea fi introdusă cererea de deschidere a procedurii insolvenței pe bază de plan de rambursare a datoriilor sau a procedurii judiciare de insolvență prin lichidare de active; aceasta este de 10 salarii minime brute pe economie;”

Proiectul modifică valoarea-prag impusă de lege pentru intrarea în procedura de insolvență pe bază de plan de rambursare a datoriilor și în procedura judiciară de insolvență prin lichidare de active stabilind ca aceasta să fie de 10 salarii minime brute pe economie. Potrivit Expunerii de motive, această modificare era necesară deoarece din anul 2015 când legea a fost promulgată și până în prezent salariul minim pe economie s-a apreciat, iar valoarea-prag a crescut astfel încât mulți debitori care în urmă cu câțiva ani de zile puteau intra de procedura de insolvență nu mai pot beneficia de aceasta în anul curent. În plus, avându-se în vedere că salariul minim pe economie se va aprecia constant în anii ce urmează cuantumul prevăzut pentru valoarea-prag de 10 salarii minime brute pe economie va facilita accesul la procedură a cât mai multor debitori și pe viitor.

● Modificarea dispozițiilor art. 4 alin. (1) din Legea nr. 151/2015: „Procedurile prevăzute de prezenta lege se aplică debitorului persoană fizică care:”

Proiectul abrogă prevederile care interzic debitorilor accesul la procedura de insolvență dacă au obligații care rezultă din exploatarea de către aceștia a unei întreprinderi, în sensul art. 3 din Codul civil. „Această modificare este impusă de obligația de a aplica prevederile art. 24 din Directiva (UE) 2019/1023 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 iunie 2019, și pentru debitorii ale căror datorii rezultate din atragerea răspunderii patrimoniale față de activitatea desfășurată în cadrul unor persoane juridice sau ca urmare a garantării unor împrumuturi pentru persoane juridice, nu au fost introduse în procedura de insolvență în care s-au găsit acele persoane juridice și în urma căreia au fost radiate, și care nu au în prezent niciun mijloc legal pentru a se putea descărca de datoriile care îi împovărează”, precizează inițiatorii.

● Modificarea dispozițiilor art. 14 alin. (3) din Legea nr. 151/2015: „Pentru analizarea cererii, comisia de insolvență poate solicita debitorului să își completeze cererea și sau/actele și informațiile depuse în susținerea acesteia. De asemenea, comisia de insolvență are obligația să solicite informații relevante despre patrimoniul debitorului oricărei instituții publice sau autorități publice competente, precum și oricărei persoane fizice ori juridice care deține sau a deținut astfel de informații.”

Proiectul modifică prevederile privind obligația comisiei de insolvență de a solicita informații relevante despre patrimoniul debitorului oricărei instituții publice sau autorități publice competente precum și oricărei persoane fizice ori juridice indicând această obligație mult mai clar astfel încât să fie evitate interpretările prin care s-ar putea invoca relativitatea acesteia și asigurând inclusiv posibilitatea de a solicita informații despre patrimoniul debitorului și acelor persoane fizice ori juridice care dețin astfel de date dar care nu se înscriu în categoria indicată de legiuitor în forma actuală a actului normativ.

● Modificarea dispozițiilor art. 14 alin. (6) din Legea nr. 151/2015: „Dacă, din analiza efectuată în termenul prevăzut la alin. (1), rezultă că nu sunt întrunite condițiile art. 4 alin. (1) și art. 3 pct. 12 sau că debitorul se află în una dintre situațiile prevăzute la art. 4 alin. (3) ori (4), comisia de insolvență emite o decizie de respingere a cererii de deschidere a procedurii pe bază de plan de rambursare.”

Proiectul abrogă ultima teză a art. 14 alin. (6) din Legea nr. 151/2015 care interzice debitorilor care au bunuri valorificabile, din al căror preț se poate acoperi în totalitate sau aproape în totalitate datoriile, să beneficieze de procedura de insolvență. Potrivit MEDAT, această abrogare este necesară deoarece Legea trebuie să permită accesul la procedura de insolvență tuturor categoriilor de debitori în mod nediscriminatoriu. „Faptul că debitorul are bunuri din a căror vânzare se poate acoperi în totalitate cuantumul datoriilor nu ar trebui să fie un criteriu pe baza căruia să-i fie interzis accesul la procedura de insolvență deoarece este posibil ca acesta să aibă veniturile necesare suficiente pentru a-și achita integral sau aproape integral datoriile și a-și salva astfel proprietățile de la vânzare. Această abrogare previne prejudicierea debitorului care are capacitate de plată pe baza veniturilor sale și respectă totodată inclusiv dreptul creditorului de a-și recupera creanța”, se arată în Expunerea de motive.

● Modificarea dispozițiilor art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 151/2015: „(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), în cazul în care se află în curs o executare silită privitor la unul sau mai multe bunuri ale debitorului ori cu privire la veniturile acestuia, comisia de insolvență desemnează ca administrator al procedurii pe executorul judecătoresc care efectuează executarea silită în curs, dacă acesta este înscris și pe Lista administratorilor procedurii și lichidatorilor pentru procedura insolvenței persoanelor fizice. (3) În situația unui concurs de executări va fi desemnat executorul judecătoresc care a început cel dintâi executarea.”

Proiectul abrogă prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 151/2015 care impun desemnarea în calitate de administrator a executorului judecătoresc care instrumentează executarea silită împotriva debitorului dacă acesta este înscris în Lista administratorilor procedurii pentru a evita dificultățile de colaborare care pot apare între debitor și executorul judecătoresc care deține calitatea de administrator de procedură.

● Modificarea dispozițiilor art. 21 din Legea nr. 151/2015 prin introducerea alin. (2): „Începând cu data numirii și până la încetarea din orice motive a mandatului, administratorul procedurii va depune lunar la comisia de insolvență la nivel teritorial un raport cuprinzând descrierea modului în care și-a îndeplinit atribuțiile.”

Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 151/2015 prin art. 39 alin. (1) prevăd achitarea lunară a onorariului administratorului de procedură. „Având în vedere această obligație se impune completarea textului de lege prin introducerea obligației pentru administratorul de procedură de a întocmi rapoarte de activitate lunare care să prezinte și să probeze activitatea desfășurată și să justifice încasarea onorariului său”, afirmă inițiatorii proiectului.

● Modificarea dispozițiilor art. 23 alin. (1) din Legea nr. 151/2015: „(1) În termen de 60 de zile de la publicarea notificării în Buletinul procedurilor de insolvență, efectuată potrivit prevederilor art. 21, ca rezultat al verificărilor efectuate, administratorul procedurii elaborează tabelul preliminar de creanțe.”

Deoarece prevederile Legii nr. 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fizice nu indică clar obligația administratorului de procedură de a verifica declarațiile de creanță ale creditorilor se impune completarea textului de lege în acest sens astfel încât tabelul preliminar de creanțe să fie realizat cu luarea în considerare a tuturor creanțelor, inclusiv a celor sub condiție, și a sumelor achitate de către debitor, codebitor sau terții garanți.

● Modificarea dispozițiilor art. 23 alin. (2) din Legea nr. 151/2015: „(2) Dacă există neconcordanțe între datele furnizate de debitor și cele comunicate de creditori, administratorul procedurii solicită documente și informații suplimentare sau poate chema părțile pentru lămuriri. Dacă apreciază necesar, administratorul procedurii poate solicita informații relevante despre patrimoniul debitorului oricărei instituții publice sau autorități publice competente, precum și oricărei persoane fizice ori juridice cu care debitorul a declarat că este sau că s-a aflat în raporturi de muncă în ultimii 2 ani ori în raporturi care ar putea să afecteze în orice fel patrimoniul debitorului, informațiile fiind furnizate cu titlu gratuit.”

Deoarece prevederile Legii nr. 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fizice nu impun administratorului procedurii obligația verificării declarațiilor de creanță ale creditorilor și acest fapt poate prejudicia debitorul care poate fi pus într-o situație nefavorabilă de plată se impune modificarea textului de lege astfel încât tabelul preliminar de creanțe să fie realizat cu luarea în considerare a tuturor creanțelor, inclusiv a celor sub condiție, și a sumelor achitate de către debitor, codebitor sau terții garanți.

● Modificarea dispozițiilor art. 23 alin. (3) din Legea nr. 151/2015: „(3) În tabelul preliminar de creanțe sunt menționate suma solicitată de către creditor, suma acceptată de administratorul procedurii, informații privind cauza de preferință de care beneficiază creanța și rangul de prioritate al cauzei de preferință și creanțele sub condiție sau în litigiu, născute înainte de data deschiderii procedurii, recunoscute de debitor și/sau acceptate de către administratorul procedurii în urma verificării acestora, menționate la art 3. pct 22.”

Deoarece în cadrul art. 23 alin. (3) din Legea nr. 151/2015 nu este menționată includerea în tabelul preliminar și a creanțelor sub condiție sau în litigiu conform definiției prevăzută de art. 3 pct. 22 din același act normativ se impune completarea textului de lege cu prevedere în acest sens.

● Modificarea dispozițiilor art. 23 alin. (4) din Legea nr. 151/2015: „(4) În cazul codebitorului sau terțului garant care a făcut plata, de bunăvoie sau ca urmare a unei proceduri de executare silită, sunt aplicabile dispozițiile art. 1.596 din Codul civil, urmând să fie înscriși în tabelul de creanțe, în limita sumei plătite. Creditorul are obligația de a raporta administratorului de procedură, orice sumă încasată, în termen de 3 zile calendaristice de la data încasării.”

Deoarece prevederile Legii nr. 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fizice nu impun creditorilor obligația de a raporta administratorului de procedură orice sumă încasată pentru achitarea creanței/creanțelor sale astfel încât administratorul să poată stabili distribuția corectă a plăților efectuate de către debitor în cadrul procedurii de insolvență inclusiv către creditorii sub condiție precum codebitorii și terții garanți care au plătit pentru acesta și diminuarea corespunzătoare a sumelor care vor fi transferate celorlalți creditori în măsura îndestulării lor, se impune completarea în acest sens a textului de lege.

● Modificarea dispozițiilor:

▪ art. 25 alin. (2) lit. f: „cota de acoperire a creanțelor prin planul de rambursare, care trebuie să fie cel puțin egală cu cota de acoperire ce ar putea fi obținută de creditori în procedura judiciară de insolvență prin lichidare de active.”,

▪ art. 32 alin. (3) lit. e: „cota de acoperire a creanțelor este cel puțin egală celei ce ar putea fi obținută de creditori în procedura judiciară de insolvență prin lichidare de active.”

Proiectul modifică prevederile privind cota de acoperire a creanțelor în cadrul procedurii de insolvență pe bază de plan de rambursare a datoriilor în sensul stabilirii acesteia la o valoare cel puțin egală cu cota de acoperire ce ar putea fi obținută de creditori în procedura judiciară de insolvență prin lichidare de active. Conform reprezentanților MEDAT, această modificare se impune pentru a nu realiza o discriminare față de debitorii care au în proprietate bunuri respectându-le dreptul de a beneficia de posibilitatea negocierii datoriilor lor cu creditorii și implicit de a avea acces la procedura de insolvență.

● Modificarea dispozițiilor art. 38 din Legea nr. 151/2015 prin introducerea alin. (3): „În situația neîndeplinirii de către unul sau mai mulți membri ai comisiei de insolvență la nivel teritorial a atribuțiilor care le revin conform prezentei legi, comisia de insolvență la nivel central are obligația să se sesizeze și să solicite înlocuirea acestora, conducătorilor instituțiilor care i-au desemnat ca reprezentanți în comisie. Conducătorii instituțiilor au obligația să efectueze înlocuirile solicitate cu celeritate.”

Proiectul completează prevederile privind atribuțiile comisiei de insolvență la nivel central în sensul impunerii obligației către aceasta de a solicita înlocuirea membrilor structurii sale descentralizate în teritoriu, conducătorilor instituțiilor care i-au desemnat ca reprezentanți, în cazul în care nu-și îndeplinesc atribuțiile prevăzute de lege. Această completare era necesară deoarece în actul normativ nu sunt prevăzute niciun fel de sancțiuni pentru comisia de insolvență dacă nu-și îndeplinește atribuțiile prevăzute de lege.

● Modificarea dispozițiilor:

 ▪ art. 43 alin. (7): „În cazurile prevăzute la alin. (5) și (6), debitorul nu beneficiază de eliberarea de datorii reziduale prevăzută la art. 71 și este ținut să acopere creanțele cuprinse în tabelul de creanțe, în integralitatea lor, inclusiv dobânzile și penalitățile care ar fi curs dacă nu ar fi operat suspendarea prevăzută la art. 34 alin. (3), din care se scad sumele achitate.”,

▪ art. 48 alin. (1): „Instanța, analizând cererea introdusă potrivit art. 46, dacă constată că sunt întrunite condițiile prevăzute la art. 4 alin. (1) și art. 3 pct. 12, iar debitorul nu se află în una dintre situațiile prevăzute la art. 4 alin. (3) și (4), pronunță o sentință de deschidere a procedurii de insolvență prin lichidare de active și desemnează un lichidator, stabilindu-i și onorariul.”

Proiectul modifică prevederile art. 43 alin. (7) și art. 48 alin. (1) din Legea nr. 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fizice în care au fost identificate erori materiale privind menționarea greșită a numerelor de ordine ale aliniatelor altor articole din cadrul aceluiași act normativ.

● Modificarea dispozițiilor art. 69 din Legea nr. 151/2015 prin introducerea unui nou aliniat (3): „(3) În cazul în care constată că debitorul a dobândit bunuri a căror valoare depășește salariul minim pe economie Comisia sesizează instanța competentă care a constatat prin sentință, îndeplinirea de către debitor a condițiilor pentru aplicarea procedurii simplificate de insolvență, în vederea dispunerii măsurilor necesare pentru valorificarea bunurilor și efectuarea plăților către creditorii titulari de creanțe anterioare depunerii cererii debitorului de aplicare a procedurii simplificate de insolvență, potrivit ordinii de distribuire prevăzute la art. 62.”

Proiectul completează prevederile care impun comisiei de insolvență să dispună efectuarea de plăți către creditorii titulari de creanțe anterioare depunerii cererii debitorului de aplicare a procedurii simplificate de insolvență în cazul în care apar modificări semnificative ale valorii veniturilor sau ale structurii activului acestuia, cu precizarea obligației de a sesiza instanța competentă care a admis intrarea în procedură, în vederea dispunerii măsurilor necesare pentru valorificarea bunurilor și efectuarea plăților către creditori. „Această completare este absolut necesară deoarece valorificarea bunurilor nu se poate realiza în cadrul procedurii de insolvență decât în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă, prin licitație publică, și nu poate fi dispusă decât de către o instanță de judecată”, se arată în Expunerea de motive.

● Modificarea dispozițiilor art. 81 prin introducerea alin. (9) din Legea nr. 151/2015: „În cazul în care camera notarilor publici în a cărei circumscripție a avut ultimul domiciliu defunctul sau, după caz, notarul public deja sesizat să notifice succesibilii cunoscuți cu privire la faptul că este deschisă o procedură de insolvență pe bază de plan de rambursare a datoriilor nu pot identifica care sunt succesibilii debitorului defunct procedura de insolvență se închide prin decizie a comisiei de insolvență pe baza încheierii de verificare a evidențelor succesorale eliberat de camera notarilor publici sau, după caz, de notarul public sesizat.”

Proiectul completează prevederile care impun comisiei de insolvență în cazul decesului debitorului după deschiderea procedurii de insolvență să solicite camerei notarilor publici în a cărei circumscripție a avut ultimul domiciliu defunctul, să identifice succesibili cunoscuți, cu posibilitatea ca în cazul neidentificării niciunui succesibil să închidă procedura de insolvență.

● Modificarea dispozițiilor art. 87 alin. (2) din Legea nr. 151/2015 de introducere a unui nou articol 87¹:

▪ art. 87 alin. (2): „Fapta persoanei fizice sau juridice care refuză eliberarea unui act necesar pentru introducerea cererii de deschidere a procedurii de insolvență ori a altor înscrisuri solicitate în procedura de insolvență de către comisia de insolvență sau de administratorul procedurii se sancționează cu amendă de 10.000 lei pentru persoanele fizice și 100.000 lei pentru persoanele juridice. Constatarea refuzului și aplicarea amenzii se realizează prin decizie de către comisia de insolvență la nivel teritorial care este adusă la cunoștința persoanelor amendate și organului fiscal competent.”,

▪ art. 87¹: „(1) Operatorii economici care desfășoară activități de creditare a persoanelor fizice au obligația de a-i informa pe consumatorii ce au calitatea de debitori cu privire la posibilitatea acestora de a beneficia de prevederile Legii nr. 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fizice putând contacta, în acest sens, pentru consiliere și sprijin Direcția de Insolvență a persoanelor Fizice din cadrul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor.

(2) Operatorii economici care desfășoară activități de creditare a persoanelor fizice sunt obligați ca în prima notificare pe care o transmit consumatorului ce are calitatea de debitor, după împlinirea unui termen de 90 de zile de întârziere la plată, să includă următorul text, cu o mărime a fontului de 12, Bold: „Având în vedere că înregistrați întârziere la plata ratelor mai mari de 90 de zile în măsura în care întâmpinați dificultăți financiare, vă informăm că puteți apela la Direcția de Insolvență a Persoanelor Fizice din cadrul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, e-mail insolventa@anpc.ro, pentru a beneficia de consiliere cu privire la o eventuală inițiere a procedurii de insolvență personală, conform prevederilor Legii nr. 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fizice. Mai multe informații găsiți pe pagina de internet a Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, www.anpc.ro, secțiunea DIRECȚII ANPC-INSOLVENȚĂ PF.”

Proiectul modifică prevederile care impun sancționarea oricăror persoane fizice sau juridice, publice ori private, care refuză să elibereze dovezi privind veniturile, activele ori datoriile debitorului, condiționând eliberarea înscrisurilor de achitarea unei datorii către acestea, în sensul acordării de sancțiuni inclusiv față de refuzul nemotivat și majorării cuantumului amenzii. „Această modificare era necesară deoarece în actul normativ nu era prevăzută nicio sancțiune pentru persoanele fizice sau juridice, inclusiv instituțiile statului, care refuză să elibereze dovezi la veniturile, activele ori datoriile debitorului fără a condiționa eliberarea înscrisurilor de achitarea unei datorii către acestea și niciun alt mijloc de a le determina să se conformeze cererii comisiei de insolvență, debitorului, administratorului procedurii sau lichidatorului. De asemenea, apreciem că este oportun în sprijinirea accesului cât mai facil al debitorilor la procedurile de insolvență ca toți operatorii economici care desfășoară activități de creditare să-i informeze pe aceștia, dacă înregistrează întârzieri la plata ratelor, în legătură cu posibilitatea de a beneficia de prevederile Legii nr. 151/2015”, precizează inițiatorii proiectului.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)