Programul de convergență 2019-2022 (I)

Programul de convergență 2019-2022 (I)

Numărul 17, 14-20 mai 2019  »  Document

După cum am mai informat, Guvernul a aprobat Memorandumul privind Programul de convergență 2019-2022, document amplu care conține, alături de o analiză a rezultatelor înregistrate până în prezent, prognoza cadrului macroeconomic pe termen mediu, respectiv intervalul 2019-2022. Dat fiind interesul deosebit – și în rândurile profesioniștilor contabili – pentru analizele elaborate de Ministerul Finanțelor Publice și de Comisia Națională de Strategie și Prognoză, vom prezenta, în mai multe numere ale publicației noastre, extrase din respectivul document.

Perspective economice globale

Întrucât există conexiuni deosebit de strânse între economia noastră națională și evoluțiile pe plan european și mondial, reținem, pentru început, câteva date și considerente pe această temă. Astfel, în Programul de convergență, se precizează că previziunile din prognoza de primăvară a Fondului Monetar Internațional estimează o creștere economică la nivel global cu 3,3% pentru 2019, urmând ca aceasta să accelereze la 3,6% în anul 2020. Potrivit FMI, țările avansate sunt așteptate să înregistreze o creștere medie de 1,8% în 2019 și, respectiv, 1,7% în 2020, în timp ce țările în curs de dezvoltare vor avea avansuri medii de 4,4% în 2019 și chiar de 4,8% în 2020.

Conform prognozei de iarnă a Comisiei Europene, PIB-ul real al UE este preconizat să-și reducă ritmul de creștere la 1,5% în 2019, însă, începând cu anul 2020, este prevăzută o redresare, creșterea așteptată pentru acest an fiind de 1,8%. În ceea ce privește zona euro, se estimează o rată de creștere de 1,3% pentru 2019, urmând ca în anul 2020 să se înregistreze o îmbunătățire a dinamicii PIB-ul real până la 1,6%.

În privința ritmului de creștere economică la nivel mondial (excluzând UE), prognoza Comisiei Europene arată o dinamică robustă, respectiv un avans al PIB cu 3,8% în termeni reali, atât în anul 2019, cât și în 2020. Evoluția economică a Germaniei, principalul partener comercial al României și principalul motor al economiei UE, este proiectată să încetinească la 1,1% în anul 2019. Pentru anul 2020 este prevăzută o intensificare a activității economice cu 1,7% în termeni reali, cu un efect pozitiv asupra exporturilor românești. De asemenea, pentru Italia, cel de-al doilea partener comercial al României, se preconizează o dinamică a PIB-ului în anul 2020 de 0,8%, după o relativă stagnare în anul 2019 (+0,2%). Și în ceea ce privește Franța, se așteaptă o accelerare a sporului PIB de la 1,3% în anul 2019 la 1,5% în 2020, în condițiile unor importuri în creștere.

Potrivit previziunilor Comisiei Europene, pentru UE se așteaptă ca rata inflației de bază, care exclude volatilitatea prețurilor la energie și la alimentele neprelucrate, să rămână la cote moderate. În zona euro, inflația a atins 1,7 % în 2018. Se estimează că această rată va fi de 1,4% în 2019, urmând să crească marginal până la 1,5% în 2020, pe seama majorării câștigurilor salariale.

În cadrul prognozei de iarnă, Comisia Europeană a subliniat faptul că prețul țițeiului Brent a ajuns în ultima perioadă a anului 2018 la valoarea de 55 dolari/baril, apoi a urmat o tendință ascendentă ca urmare a intenției Arabiei Saudite de a reduce exportul de petrol. Pe orizontul de prognoză 2019 – 2020 se așteaptă ca prețul țiteiului brent să ajungă, în medie, la 61 dolari/baril, deși în ultimele luni din 2019 prețul țițeiului s-a majorat semnificativ depășind pragul de 70 dolari/baril.

Luând în considerare evoluția economiei mondiale în următoarea perioadă, în România, pentru intervalul 2019 – 2020 se estimează creșteri medii anuale ale exporturilor de bunuri cu 8,8%, și ale importurilor cu 9,3%. După ce în anul 2018 deficitul comercial FOB-CIF a înregistrat o pondere în PIB de 7,5%, acesta se va extinde marginal la 7,8% în anul 2019 și la 8,1% în 2020.

Repere ale unei dinamici pe termen scurt și mediu

În anul 2018, România a înregistrat o creștere a produsului intern brut, de 4,1% în termeni reali, una dintre cele mai mari rate de creștere economică din rândul statelor membre ale UE. În condițiile în care creșterea economică din anul 2018 a zonei euro s-a situat la 1,8%, România a continuat procesul de convergență reală rapidă către nivelul de dezvoltare și bunăstare al acestei zone.

În anul 2018, valoarea produsului intern brut a fost de 944,2 miliarde lei, ceea ce înseamnă un plus de 87,5 miliarde lei față de anul 2017, comparativ cu un spor de 91,6 miliarde lei în anul 2017 și de 52,5 miliarde lei în anul 2016.

Cererea internă a crescut cu 5,7% în anul 2018, iar în cadrul acesteia consumul final s-a majorat cu 4,5%, în timp ce consumul populației, pe fondul unei inflații mai ridicate și al unei politici monetare mai restrictive, și-a temperat creșterea manifestată în ultimii 2 ani, majorându-se cu 5,3%. Semnificativ este faptul că acumularea brută (investițiile brute plus acumularea de stocuri) și-a accelerat creșterea la 9,6% în anul 2018 (de la 4,2% în 2017).

Investițiile din economie, respectiv acumularea brută, au atins în anul 2018 o valoare de 200,4 miliarde lei, față de numai 175 miliarde lei în anul 2017, în creștere cu 14,5%. În cadrul acestora, formarea brută de capital fix s-a redus cu 3,2% față de 2017. În același timp, variația stocurilor a înregistrat o contribuție pozitivă de 2,9 procente.

Exportul de bunuri și servicii s-a majorat în termeni reali cu 5,4%, în timp ce importul de bunuri și servicii a crescut cu 9,1%. În cadrul acestora, exportul de servicii s-a majorat cu 8,5%, iar importul de servicii cu 14,4%, astfel încât surplusul din comerțul exterior cu servicii se menține la peste 4% din PIB. Aceste evoluții au făcut ca exportul net să înregistreze o contribuție negativă la creșterea produsului intern brut de 1,7 procente.

Din punctul de vedere al ofertei interne, industria a reprezentat motorul acestei evoluții, cu o contribuție la creșterea reală a produsului intern brut de un punct procentual, valoarea adăugată din această ramură majorându-se cu 4,1%. Ramura „Comerț, transport și depozitare, hoteluri și restaurante“ a avut o contribuție de 0,7 procente. De asemenea, agricultura a contribuit substanțial. Valoarea adăugată brută a acestei ramuri s-a majorat cu 10% față de anul 2017, contribuția fiind de 0,4 procente.

Un al doilea element definitoriu, îl reprezintă evoluția serviciilor moderne, cu valoare adăugată brută ridicată, respectiv cele de IT și cele științifice și tehnice. Ramura „Informații și comunicații“ a înregistrat o dinamică de 7,2% și o contribuție de 0,4 procente. Ramura „Activități profesionale, științifice și tehnice; activități de servicii administrative și activități de servicii suport“ și-a majorat valoarea adăugată brută cu 5,7%, ceea ce a însemnat o contribuție de 0,4 procente la creșterea economică de 4,1%.

În ansamblu, se poate aprecia că patru ramuri (industria, agricultura, informații și comunicații, precum și serviciile științifice și tehnice) au asigurat aproape 54% din creșterea economică (2,2 procente din 4,1%).

În anul 2018, prețurile de consum s-au majorat, în medie, cu 4,63%, comparativ cu anul anterior, pe seama creșterii prețurilor la mărfurile nealimentare (6,20%), în timp ce prețurile mărfurilor alimentare au crescut cu 3,75%, iar tarifele la servicii cu 2,53%. Creșterea înregistrată în anul 2018 a fost atât din cauza depășirii efectului statistic asociat măsurilor de relaxare fiscală de la începutul anului 2017 (reducerea cotei de TVA și eliminarea supraaccizei și a unor taxe nefiscale), cât și a majorării cotațiilor internaționale la țiței (+33,1% față de anul 2017), dar și la grupa de energie (+10,4% în anul 2018 față de anul anterior). O contribuție importantă a avut-o și deprecierea nominală a monedei naționale care a fost de 1,84%.

În luna martie 2019, inflația anuală a fost de 4,03%, pe baza majorării prețurilor mărfurilor alimentare cu 4,45% și ale mărfurilor nealimentare cu 4,15%, în timp ce tarifele la servicii au crescut cu 3,18%. Față de luna decembrie 2018, prețurile de consum s-au majorat cu 2,13%, evoluție determinată de majorarea prețurilor la mărfurile alimentare cu 3,08%.

În 2018, ocuparea forței de muncă, bazată pe datele din Conturile Naționale, s-a majorat cu 0,2%. Numărul salariaților din economie s-a majorat cu 1,7%, reprezentând 76% din populația ocupată. Acest spor s-a datorat, în special, evoluției din industrie și din servicii, unde numărul salariaților a crescut cu 1% și, respectiv, 2,2%. Semnificativ este faptul că numărul salariaților din agricultură și-a acelerat creșterea la 2,3% în anul 2018 (de la 1,4% în 2016 și 1,5% în 2017). Rata șomajului, conform AMIGO, a continuat traiectoria descendentă, reducându-se de la 4,9% în 2017 la 4,2% în 2018, un minim istoric.

Principalii factori ai creșterii economice

România beneficiază de una dintre cele mai rapide creșteri ale PIB potențial la nivel european, creștere care, pe termen mediu, se va situa în jurul valorii de 5% anual. Aceste estimări s-au realizat utilizând metodologia comună, agreată la nivelul tuturor statelor membre ale UE.

Evoluția prognozată a PIB potențial este rezultatul unor contribuții pozitive ale tuturor factorilor de producție, cea mai importantă fiind cea a productivității totale a factorilor, urmată de contribuția stocului de capital. Output-gap, diferența dintre nivelurile PIB și PIB potențial exprimată ca procentajin PIB potențial, s-a închis în anul 2018, de la o valoarea pozitivă de 0,7% din PIB potențial în anul 2017. Estimările interne arată că, începând cu anul 2018, output-gap se situează în teritoriu ușor pozitiv (circa 1% din PIB potențial).

Principala contribuție la creșterea potențială vine din partea productivității totale a factorilor această trăsătura pozitivă a economiei românești constituind o tendință valabilă de circa un deceniu, atât în estimările naționale cât și în cele ale Comisiei Europene. În perspectivă, se așteaptă o creștere semnificativă și a contribuției stocului de capital la creșterea reală a PIB potențial, de la 0,6 puncte procentuale în 2018 la 1,4 puncte procentuale la orizontul de prognoză. Factorul muncă are o contribuție în scădere determinată în mod decisiv de scăderea constantă a populației în vârstă de muncă. Principalul factor limitativ al potențalului de creștere a economie românești îl constituie factorul demografic, populația în vârstă de muncă ajungând să fie în anul 2018 cu 4,7% mai mică decât în anul 2010. Totuși, evoluția negativă a factorului demografic este compensată pe termen mediu de un trend ascendent al ratei de activitate.

Semnificativ este și faptul că rata șomajului BIM s-a apropiat de rata NAWRU (Non Accelerating Wages Rate of Unemployment), indicator care arată sustenabilitatea pieței muncii. România are una dintre cele mai mici rate naturale a șomajului în rândul statelor membre. La orizontul anului 2022, se prognozează o rată a șomajului de 3,8% în condițiile în care NAWRU, estimat cu ajutorul metodologiei comune la nivel european, ajunge la 3,9%. Se poate, astfel, spune că economia României va funcționa pe termen mediu la ocupare deplină.

Datele privind evoluția șomajului și a ratei locurilor de muncă vacante relevă faptul că în actuala perioadă de creștere economică, piața forței de muncă a funcționat optim, dată fiind cererea ridicată.

În condițiile în care, cumulat, în ultimii doi ani, numai în regim salarial au fost create circa 350 000 locuri de muncă, evoluția ratei locurilor vacante arată că funcționarea economiei românești la ocupare deplină are un caracter sustenabil.

Orizontul de prognoză: anul 2022

Cadrul macroeconomic pentru Programul de convergență a luat în considerare: (i) impactul măsurilor prevăzute a fi adoptate asupra mediului de afaceri și asupra puterii de cumpărare a populației, precum și o consolidare a procesului investițional; (ii) contextul european și global, evidențiat în prognoza de iarnă a Comisiei Europene; (iii) realizările economico-sociale din anul 2018 și din primele luni ale anului 2019. Ca urmare, se așteaptă ca economia României să continue să performeze, produsul intern brut urmând să se majoreze în medie cu 5,3% anual, ușor peste potențial.

Pentru anul 2019 s-a estimat o creștere economică de 5,5% fiind rezultatul unei contribuții pozitive a cererii interne (6,1 puncte procentuale) și a unui aport ușor negativ al exportului net (-0,6 puncte procentuale). În cadrul cererii interne s-a estimat că investițiile brute (formarea brută de capital fix) se vor majora cu 6,9%.

Pentru perioada 2020-2022 se estimează că economia românească va crește mai susținut, cu un ritm mediu anual de 5,2%. Cererea internă (consumul și investițiile) va continua să reprezinte, în acest interval, principalul motor al creșterii economice. Cheltuielile cu consumul privat se vor majora, în medie, cu 5,7% anual, în condițiile îmbunătățirilor manifestate pe piața muncii. Formarea brută de capital fix va înregistra un ritm accelerat de creștere (7,6% anual, în medie) pe fondul îmbunătățirii climatului investițional prin măsurile avute în vedere, precum și al condițiilor de finanțare atât din surse bugetare, cât și din fonduri structurale și de investiții.

Creșterea economică pe termen mediu va crea condițiile îmbunătățirii ocupării, în special în ceea ce privește numărul salariaților. Astfel, se estimează că populația ocupată se va majora treptat până în 2021, structura modificându-se în favoarea salariaților a căror pondere se estimează că va fi de peste 77% în 2022 față de 74% în 2018. Astfel, rata șomajului, conform AMIGO, va continua să se diminueze, de la 4,2% în 2018 la 3,8% în 2022.

Pentru anul 2019, se estimează că rata inflației se va reduce atât ca medie anuală până la 3,4%, cât și la sfârșitul anului până la valoarea de 3,2%. În perioada 2020-2022, în lipsa altor șocuri, se așteaptă ca rata inflației să-și continue trendul descendent, ajungând în anul 2022 la 2,2% la sfârșitul anului și 2,4% ca medie anuală.

În anul 2018 creșterea exporturilor de bunuri, comparativ cu anul 2017, a fost de 8,1%, în timp ce importurile au crescut cu 9,6%. În aceste condiții, deficitul comercial FOB-CIF s-a majorat cu 16,8% comparativ cu cel înregistrat în anul 2017. În primele două luni din anul 2019, exporturile României s-au majorat cu 4,8%, în timp ce importurile au înregistrat o creștere cu 10,1%, față de aceeași perioadă din anul anterior. Astfel, balanța comercială FOB-CIF s-a închis la finalul primelor două luni din 2019 cu un deficit în valoare de 2,4 miliarde euro, mai mare cu 45,2% comparativ cu perioada similară din anul 2018.

Se așteapă ca exportul să rămână și în anul 2019 o componentă a cererii care va sprijini creșterea economică a României. Astfel, se estimează o creștere a exportului de bunuri cu 8,9%, iar pentru importul de bunuri o majorare cu 9,4%. În ansamblu, prognoza pentru 2019 arată că deficitul comercial va avea o pondere în PIB de 7,8%.

Pentru intervalul 2019-2022 se prognozează creșteri medii anuale ale exporturilor de bunuri de 8,6%, iar la importuri de 9,1%. Ponderea deficitului comercial FOB-CIF în PIB va atinge în anul 2022 nivelul de 8,5%. Se apreciază că schimburile comerciale cu statele membre ale UE se vor intensifica, astfel că ponderea exporturilor de bunuri către UE se va majora de la 76,7% în 2018, la circa 79% în 2022, în timp ce valoarea importurilor provenite din spațiul comunitar va constitui 74% din valoarea impoturilor totale în perspectiva anului 2022 de la circa 75% înregistrat în anul 2018.

În anul 2018, contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit cu 53,5% mai mare față de cel din 2017, ajungând la o pondere în PIB de 4,5%. Finanțarea deficitului de cont curent s-a realizat în proporție de 54,4% prin investiții străine directe, care au atins valoarea de 5 miliarde euro și au fost mai mari cu 4% față de anul 2017. În primele două luni din 2019, contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 568 milioane euro, față de un sold negativ de 425 milioane euro cât a avut în perioada corespunzătoare din 2018, din cauza majorării soldului negativ al balanței comerciale. În anul 2019, deficitul contului curent al balanței de plăți externe se așteaptă să atingă o valoare de 7,3 miliarde euro, reprezentând 3,3% din PIB. Investițiile străine directe vor acoperi în proporție de circa 75% deficitul de cont curent.

Pe termen mediu, nivelul deficitului de cont curent se va menține la o valoare cuprinsă între 7,3 și 6,6 miliarde euro, cu o pondere în PIB de 3,3% în anul 2019 și 2,4% în 2022. În perioada 2019-2022, ponderea în PIB a soldului net cu restul lumii, luând în calcul și contul de capital, se va menține negativă, cu un trend ascendent, în condițiile unei contribuții ridicate a contului de capital.

Reforme structurale în sectorul companiilor de stat

Potrivit obiectivelor stabilite pentru intervalul 2018-2020, îmbunătățirea guvernanței corporative în companiile de stat este una dintre reformele structurale luată în considerare pentru implementare.

În acord cu acest deziderat, Ministerul Transporturilor, în calitate de autoritate publică tutelară, continuă activitățile derulate în scopul selectării managementului profesionist la întreprinderile publice din domeniul transporturilor. Astfel, printre progresele înregistrate se numără finalizarea procedurilor de recrutare și selecție de candidați pentru nominalizarea în vederea numirii membrilor Consiliului de Administrație și semnarea contractelor de mandat cu administratorii numiți la întreprinderi publice care funcționează sub autoritatea Ministerului Transporturilor. De asemenea, procedurile de recrutare și selecție de candidați pentru nominalizarea în vederea numirii membrilor Consiliului de Administrație sunt în curs de desfășurare și se află în diferite stadii de finalizare.

Ministerul Energiei continuă procesul de restructurare în vederea eficientizării activității Societății Complexul Energetic Oltenia SA și a Companiei Naționale a Uraniului SA, precum și procesul de reorganizare a Societății Complexul Energetic Hunedoara SA. În ceea ce privește Complexul Energetic Oltenia SA, a fost aprobată în cursul anului 2018 Strategia CEO pentru perioada 2019-2030, care vizează restructurarea și eficientizarea activității în vederea creșterii atractivității societății pentru investitori. De asemenea, compania a demarat o serie de proiecte de investiții în vederea modernizării și alinierii la normele de mediu. În 2018 a demarat proiectul ce vizează reparația capitală a grupului nr. 5 de 330 MW de la Rovinari, urmând să continue investițiile majore demarate în anii anteriori.

Referitor la Compania Națională a Uraniului SA (CNU), autorii documentului menționează că aceasta este în curs de restructurare în vederea eficientizării, după ce, printr-o decizie a Comisiei Europene, a fost autorizată acordarea unui ajutor de salvare pentru CNU. Astfel, societatea a elaborat și notificat Comisiei Europene un Plan de restructurare în colaborare cu un consultant independent, plan care este în prezent în curs de revizuire, urmând să conțină o serie de măsuri de restructurare operațională, tehnică, tehnologică și de mediu.

În ceea ce privește situația Societății Complexul Energetic Hunedoara SA (CEH), la sfârșitul lui 2018, Comisia Europeană a emis Decizia C (2018) 7308 final, prin care a stabilit ca împrumuturile acordate în favoarea CEH constituie ajutoare de stat acordate în mod ilegal de România, cu încalcarea art.108 alin. (3) din TFUE și sunt incompatibile cu piața internă. Astfel, MFP, prin ANAF, are sarcina să recupereze ajutoarele incompatibile. În prezent, la nivelul Ministerului Energiei, Ministerului Finanțelor Publice, ANAF și Consiliului Concurenței, se analizează diverse scenarii de reorganizare a activității CEH. De asemenea, a fost realizat de către un expert independent (firma Glowny Institut Gornictwa – Polonia) un studiu menit să expertizeze dimensiunea riscului asociat cu închiderea bruscă a minelor Lonea și Lupeni din cadrul CEH. Acest studiu urmează a fi înaintat CE în vederea identificarii soluțiilor optime pentru închiderea în siguranță a acestor două mine, pentru care România a notificat un program de închidere.

De asemenea, se are în vedere inițierea unei oferte publice primare pentru vânzarea unui pachet de 10% acțiuni nou emise la SPEEH Hidroelectrica S.A., respectiv 15% acțiuni nou emise la Societatea Complexul Energetic Oltenia SA, prin majorare de capital social.

(Va urma)

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!


Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.