Odată cu precizarea că exemplele supuse atenției cititorilor au fost „oferite” de presa scrisă și audiovizuală din 17 februarie a.c., se cuvine a sublinia că proliferează în special derapajele asupra cărora toți cei care slujesc limba română au insistat și insistă de multă vreme.

Să începem chiar cu „presa”. Continuă să se folosească, în multe exprimări scrise și vorbite, sintagma „mijloacele media” și/sau „mijloacele mass-media”. Or, prescurtarea formulei complete „mijloace de comunicare în masă” conține noțiunea de „mijloc” ori de „mijloace”, fapt care atestă – fără drept de apel – prezența unui pleonasm sadea.

La fel, expresii de tipul „axul principal”, „pilonul de bază”, „palmares de succes”, „panaceu universal” fac parte din categoria pleonasmelor dure și pure, de neacceptat, indiferent dacă avem de-a face cu necunoașterea proprietății termenilor sau cu o simplă neglijență. Astfel, noțiunea de „ax” indică, neîndoios, ceva „principal”, un element în jurul căruia se rotește ceva. „Pilonul de bază” intră în aceeași zonă de erori; „pilonul” este totdeauna „de bază”, altfel nu și-ar merita numele. Noțiunea de „palmares” definește o listă sau o serie de „succese”. La rândul lui, substantivul „panaceu” indică o soluție, o rezolvare, un leac cu valoare „universală”.

Sunt, desigur, cazuri de derapaje involuntare, mai puțin grave, în materia de care ne ocupăm astăzi. De pildă, într-un comentariu de presă s-a folosit formula „stereotipii șablonarde”. Or, noțiunile de „stereotip” și de „șablon” au un înțeles identic. Tot din fuga condeiului, un comentator a scris: „Este salutar faptul că salvarea a venit din partea aceluia care s-a dovedit mereu că are o vocație plină de har”. Aici găsim un dublu pleonasm. „Salutar” nu înseamnă „de salutat”, ci „salvator”. Apoi, cuvântul „har” implică exact „vocația”. Așa că, până la urmă, „vocația” de a te exprima corect are și un sens „salutar”. Inclusiv în ceea ce privește autoexigența. (T.B.)