Fiecare zi, fiecare săptămână oferă numeroase argumente în sprijinul ideii că, în perioada actuală, s-au înmulțit dezbaterile consacrate unor teme de importanță majoră pentru economia noastră națională, cu impact direct și indirect asupra activității profesioniștilor contabili. Este adevărat, spațiul public a fost acaparat, în mare măsură, de teme care asigură creșterea ratingurilor posturilor de televiziune și radio, precum și ale presei print.
Reprezentanții Ministerului Economiei și ai Băncii Mondiale au făcut recent o radiografie completă a situației actuale și a perspectivelor de ordin strategic în vederea stimulării proceselor pozitive în sfera politicilor investiționale din România. Analizele au vizat o mai bună înțelegere a priorităților Ministerului Economiei, potrivit calendarului de implementare a măsurilor prevăzute în Programul de Guvernare 2017-2020.
La orice cronică a actualității vom face trimitere, nu ne va fi dificil să constatăm că tema realismului unor anticipații referitoare la evoluția de ansamblu a economiei românești s-a situat în miezul dezbaterilor din spațiul public. Sigur, există o interpretare foarte largă a conceptului de realism, începând cu sensul lui propriu operelor literare, însă, evident, ne interesează în primul rând o posibilă definiție aplicată la aria de exercitare a profesiei contabile.
Economia României a înregistrat o creștere de 3,9% în 2015, peste estimările anterioare, care indicau un avans de doar 3,8%, pe fondul creșterii puternice a consumului, stimulat de reducerea TVA la alimente, potrivit unor noi date semidefinitive publicate astăzi de Institutul Național de Statistică (INS).
Sunt convins că mulți concetățeni au fost șocați să-l audă pe guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, spunând că „trăim un paradox, adică avem cea mai bună situație macro, dar și cele mai mari riscuri”. Vorbind la o conferință consacrată riscului de țară, guvernatorul BNR nu a minimalizat nici realizările economiei românești, dar nici n-a exagerat riscurile. A chemat la o abordare realistă, echilibrată a celor două componente ale paradoxului.
România trebuie să ia măsuri pentru a-și asigura o creștere economică sustenabilă timp de câteva decenii, nu doar de la un an la altul, iar un avans de 3,5% pe an, timp de zece ani, este preferabil unuia de 4,5% pe an, timp de cinci ani, urmat de o criză economică, susține Jeffrey Franks, reprezentantul FMI la Uniunea Europeană și fost negociator-șef al FMI pentru România.
Comisia Europeană estimează că economia românească va înregistra o creștere de 4,2% în 2016, susținută de o cerere internă robustă, urmând ca în 2017 ritmul de creștere să încetinească la 3,7%, se arată în previziunile economice de primăvară publicate marți de CE. Astfel, executivul comunitar își menține estimările incluse în previziunile economice de iarnă publicate la începutul lunii februarie.
Litoralul, o imensă scenă a artei de calitate
Cultură și statistică. Drumul spre mai mult și mai bine
Sub egida Ateneului Român, o vară muzicală de excepție
Expoziție la BNR: „Un alt fel de tezaur: Campionii României”
Bookfest 2024, încă un pas al editurilor spre armonizarea ofertei cu cererea
Festivalul Internațional Shakespeare. Din nou, Craiova la superlativ
Festivalul Filmului European. A șaptea artă, la superlativ
„Fără cărți, istoria e tăcută, literatura nu are glas, știința e infirmă, iar gândirea suspendată”