Târgurile de Crăciun. Competiția edililor și beneficiile populației

Târgurile de Crăciun. Competiția edililor și beneficiile populației

Numărul 49, 13-19 dec. 2023  »  Eveniment

Alexandra Rizea

Tradițiile – care, în ultima lună a anului, devin mai prezente ca oricând în viața cotidiană – au impus o agendă publică dominată de dorința majorității populației țării de a trăi momente de neuitat în atmosfera specifică a marilor sărbători. Un element specific acestui an îl constituie preocupările organizatorilor de a asigura, chiar în condiții de austeritate, de reducere a fondurilor din bugetele locale, un cadru cât mai favorabil pentru satisfacerea cerințelor unui număr cât mai mare de locuitori.

În majoritatea orașelor mari și mijlocii s-au găsit resurse, nu numai financiare, ci și de spirit inventiv pentru a conferi fiecărei manifestări de acest gen caracteristicile târgurilor de Crăciun de pe meleagurile noastre, dar și de pe alte meridiane ale globului. Ilustrăm aceste elemente ale actualității cu câteva concretizări.

Începem cu municipiul Craiova care, și în anii precedenți, s-a remarcat prin amploarea și originalitatea târgului. Pe această bază se aspiră acum la locul 1 în topul „European Best Destination”. Se bucură de o apreciere unanimă ampla desfășurare spațială a târgului care include patru zone ale municipiului, respectiv Centrul Vechi, Piața William Shakespeare (unde se află și Teatrul Național, care organizează, periodic, festivaluri consacrate marelui dramaturg englez), Zona Doljana și Piața Mihai Viteazul. Aici s-a montat cea mai mare roată panoramică amplasată până acum în țara noastră; are 40 de metri înălțime, 200.000 de leduri, o capacitate de 140 de amatori de „senzații tari”. Bineînțeles, în toate aceste locuri s-au deschis centre gastronomice în care tradițiile culinare oltenești se află la loc de cinste.

În centrul țării, la Brașov, s-a organizat cel mai mare târg de Crăciun din istoria municipiului – potrivit nu numai opiniei edililor, ci și brașovenilor și oaspeților acestora din țară și de peste hotare. La standurile amenajate aici, în Piața Sfatului, se formează cozi uriașe de sute și sute de persoane. Brașovul are și cele mai multe luminițe de sărbători, iar căsuțele care străjuiesc centrul orașului sunt destinate atât consumatorilor de bunătăți culinare, cât și amatorilor de artă și cultură, fiind amplasate și standuri destinate cărții. Mulțimea este atrasă și de artiștii stradali care cântă și dansează împreună cu spectatorii.

La rândul lui, municipiul Sibiu se mândrește cu statutul de „cel mai faimos târg de Crăciun din România”. Noutatea o constituie faptul că, în acest an, târgul s-a extins și în curtea Palatului Bruckenthal, unde vizitatorii sunt invitați să petreacă un „Crăciun la Palat”. Și în Centrul Vechi al orașului s-a amplasat o roată panoramică, alături de patinoarul tradițional și bradul înalt de 24 de metri.

Bineînțeles, Bucureștiul se află în aceeași competiție edilitar-artistică, fiind de remarcat faptul că târgul de Crăciun din Piața Constituției are „replici” pe măsură în cel puțin două sectoare ale Capitalei, 3 și 6, care s-au întrecut prin amenajări inspirate, originale, care se bucură de aprecierea unui foarte mare număr de locuitori.

Se poate, deci, conchide că, în atmosfera specifică lunii decembrie, a fost posibil să se continue și să se îmbogățească tradiții valoroase, ceea ce aduce în viața cotidiană un plus de frumos și de căldură omenească, drept care suntem îndreptățiți să apreciem că avem de-a face cu un eveniment la scară națională, desfășurat în toate punctele cardinale ale țării.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)




Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.