Este mai mult decât evident că, acum, în apropiere de cumpăna anilor, măsurile fiscal-bugetare adoptate sub semnul necesității de a se corecta, reașeza și consolida finanțele publice se află în centrul atenției actorilor economici, a întregii populații a țării. Așa se și explică eforturile îndreptate spre stabilirea obiectivelor menite să încheie anul 2025 cu un bilanț cât mai favorabil posibil pentru un start bun în anul viitor. În acest context, recenta rectificare bugetară a fost concepută și se concretizează în vederea evitării unor situații care să determine depășirea nivelului de deficit convenit cu autoritățile la Bruxelles. Sunt acțiuni care țin seama și de faptul că luna decembrie este marcată în fiecare an de creșterea semnificativă a cheltuielilor din fondurile publice. De aici, întărirea controlului asupra modului în care se gestionează banul public. Cu toate acestea, rămân deschise numeroase capitole care privesc însăși orientarea politicilor fiscal-bugetare atât pe termen scurt, cât și pe termen mediu.

Pe bună dreptate, se așteaptă ca soluțiile de fond să fie adoptate încă în actuala fază de elaborare a proiectului bugetului de stat și a celui al asigurărilor sociale de stat pe anul viitor. O serie de declarații oficiale atestă desfășurarea unor dezbateri deosebit de intense în sensul amintit, însă, controversele din prezent confirmă faptul că nu s-a ajuns, deocamdată, la un consens final. Oricum, a devenit limpede că vom păși în 2026 fără un buget aprobat legal de toate forurile decizionale ale României.

Este, totuși, de reținut că s-a avansat cota maximă de 6,4% pentru deficitul bugetar din 2026, cotă agreată de Comisia Europeană. Este, desigur, o bornă în funcție de care se cer stabiliți ceilalți indicatori macroeconomici de importanță capitală și pentru activitatea la nivel micro.

În momentul de față, se știe că una dintre direcțiile de acțiune vizează asigurarea cofinanțărilor necesare pentru plata facturilor aflate în procesare la fiecare ordonator de credite cu scopul clar de a se institui un flux coerent al fondurilor care să nu ducă la creșterea deficitului. Mai departe, însă, se cer clarificate multe teme majore subsumate unei orientări strategice potrivit căreia corecțiile să fie însoțite obligatoriu de măsuri consistente pentru relansarea întregii activități economice.

Discuțiile care se referă la sistemul de taxe și impozite corelate cu acoperirea unui deficit în scădere aproape abruptă (circa 2 procente) confirmă că – în condiții interne și externe dificile – mărirea poverii fiscale nu favorizează în niciun fel mult dorita și posibila relansare. În acest moment, se conturează doar unele soluții punctuale.

S-a demonstrat, prin rezultatele execuției bugetare pe zece luni din 2025 că este cu putință, pe termen scurt, să se inverseze ritmurile de creștere a veniturilor și cheltuielilor, respectiv să crească mai repede volumul încasărilor la vistieria statului, comparativ cu cel al cheltuielilor. Numai că, în acest caz, avem de-a face cu o situație conjuncturală. Pentru durate mai lungi, fie și numai pentru anul viitor, îmbunătățirea amintitului raport nu poate fi asigurată fără măsuri de ordin structural, cu un caracter autentic reformator.

Cele două principale surse de finanțare a întregii economii naționale – încasările bugetare și fondurile europene – sunt strâns legate prin raportul obiectiv dintre potențialul real și modul în care acesta este fructificat. Astfel, se pun în evidență și efectele negative ale absenței unui realist proiect de țară. Au fost trasate unele direcții de acțiune la nivelul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, însă este nevoie de o viziune globală macroeconomică, prin analiza unui complex de factori, între care cei demografici, inclusiv în privința resurselor de forță de muncă, precum și promovarea tehnologiilor avansate, a digitalizării, a inteligenței artificiale.

În consecință, conștientizarea adevăratelor stări de fapt și de spirit din societate reprezintă unul dintre cele mai importante imperative actuale cu „bătaie lungă”, cu scopul primordial de a se reduce, în timp cât mai scurt, decalajele care ne mai despart de nivelul mediu de dezvoltare la scara Uniunii Europene, în consonanță cu schimbările anticipate mai ales de progresul științifico-tehnic, având drept corolar o calitate superioară a vieții, a condiției umane. 

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)