Creșterea economică. Fără cosmetizări, fără deziluzii

Creșterea economică. Fără cosmetizări, fără deziluzii

Numărul 26-27, 10-23 iulie 2018  »  Comentariul ediției

Teodor Brateș

Laboriosul proces de reflectare în statistica oficială a „mersului economiei românești” a fost marcat, în aceste zile, de publicarea celei de-a doua serii de date provizorii privind dinamica produsului inten brut (PIB). Esențialul este reflectat de faptul că, față de precedentul comunicat al Institutului Național de Statistică (INS), nu au intervenit schimbări semnificative. Prin urmare, în intervalul ianuarie-martie 2018, produsul inten brut a crescut cu patru procente.

Sigur, este vorba despre un recul față de recordul din anul precedent – când s-a înregistrat un spor de 6,9% – însă, comparativ cu celelalte state membre ale Uniunii Europene, România are, în continuare, unul dintre cele mai înalte ritmuri de creștere economică. Ne aflăm, așadar, pe podium, fapt a cărui însemnătate nu mai trebuie subliniată.

Între timp, în conformitate cu programarea apariției comunicatelor INS pe domenii de activitate, comunicate care se referă la lunile aprilie și mai, se poate adânci demersul analitic, mai ales în privința tendințelor principale de evoluție a economiei noastre naționale. Sintetic, se reconfirmă astfel că principalul determinant al creșterii economice în primul trimestru din 2018 și din lunile care i-au urmat a continuat să fie consumul gospodăriilor populației.

Am mai avut prilejul să comentăm acest fapt, însă – după comunicatul recent al INS – se impune a remarca diminuarea ritmului de creștere a consumului gospodăriilor populației comparativ cu 2017. De asemenea, rezultatele înregistrate de la începutul anului în curs indică indubitabil o relansare notabilă a procesului investițional prin sporul de peste șase procente la capitolul formarea brută de capital fix. Un alt element demn de a fi reținut privește îmbunătățirea contribuției exportului net la sporirea produsului intern brut (în termeni reali). Pe acest fond, a avut loc o temperare a ritmului de creștere a deficitului de cont curent.

În rest, comunicatul INS atestă diin nou faptul că industria are cea mai mare pondere atât la formarea PIB (aproape 23%), cât și cea mai mare contribuție, ca ramură, la sporul acestuia în primul trimestru din 2018, respectiv un procent din cele patru pe total. Din păcate, construcțiile bat pasul pe loc, inclusiv din cauza deficitului de forță de muncă.

Pe un plan mai larg, situația de pe piața muncii, în ansamblul ei, face obiectul unor preocupări presante, în aproape toate ramurile economiei. Din motive tratate sistematic în comentariile noastre, avem de-a face cu un deficit cronic de personal, ceea ce impune – simultan cu orientarea învățământului de toate gradele spre formarea de profesioniști în domeniile în care cererea este mai mare – adoptarea de măsuri urgente pentru utilizarea unor forme specifice de calificare la nivelul entităților de bază și pe o serie de domenii de specializare. Riscurile pe care le prezintă prelungirea și acutizarea actualei situații de pe piața muncii vizează nu numai încetinirea severă a ritmului creșterii economice, ci și menținerea inflației la cote ridicate.

Dificultățile existente și în alte sfere de activitate, inclusiv cele care au un caracter prociclic, aduc în prim-plan necesitatea de a se acționa pentru o creștere economică realmente sustenabilă, ceea ce presupune adoptarea și aplicarea unui mix de politici macroeconomice menite să asigure nu numai stabilitatea financiară a țării, ci și consolidarea capacității de răspuns la noi riscuri și provocări legate atât de evoluțiile interne, cât și de cele internaționale. În acest context, s-au relevat – la recente manifestări publice – principalele cerințe pentru acțiuni practice în vederea amplificării și diversificării surselor de finanțare, în special pentru programele de investiții, de modernizare a economiei, atât prin creditare, cât și prin accesarea fondurilor europene nerambursabile. Remarca este valabilă și pentru IMM-uri – zona predilectă de activitate a profesioniștilor contabili.

Este vorba, în același timp, despre gradul de îndatorare și despre volumul pierderilor din economia reală, alte teme deosebit de preocupante. Tocmai diminuarea acțiunii acestor factori și fructificarea mai eficientă a avantajelor comparative și competitive se detașează tot mai clar ca o necesitate de prim ordin, dacă dorim să avem o creștere economică sustenabilă, în adevăratul înțeles al cuvântului. Restul decurge nemijlocit din această cerință fundamentală.

(Copyright foto: solerf / 123RF Stock Photo)

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!


Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.