Scopuri și mijloace
Numărul 17-18, 30 apr. - 14 mai 2024 » La început a fost cuvântul...
Este pozitivă preocuparea presei tipărite și audiovizuale de a identifica și promova acțiuni menite să fructifice spiritul creativ al concetățenilor noștri. Astfel de demersuri ar fi mai eficiente dacă în toate cazurile s-ar asigura și o comunicare corectă, din toate unghiurile de vedere. Un prim exemplu este „oferit” de o emisiune televizată în care s-a afirmat că „inițiativele benefice sunt numai acelea care-și propun scopuri dezirabile și, totodată, vin în întâmpinarea interesului general”. Citind această aserțiune ne întrebăm: pot exista „inițiative benefice” care să nu fie consonante cu „interesul general”? Apoi, caracterul „benefic” nu se rezumă la un singur tip de „interese”. Sunt perfect „dezirabile” și multe alte „interese”, precum cele personale, familiale, de echipă, comunitare.
La rândul ei, o replică a unui participant la o dezbatere radiofonică justifică același gen de întrebări: „Contracararea vulnerabilităților, precum și a fragilității firmei X este posibilă doar prin mijloacele capabile să-i întărească reziliența”. Oare, „reziliența” nu este exact „capacitatea” de a face față, de „a contracara” tot ceea ce slăbește respectiva firmă, mai ales „vulnerabilitățile”? Totodată, se cere remarcat că „vulnerabilitatea” include și „fragilitatea”. Așadar, exemplul dat conține nu numai pleonasme, ci încalcă și raportul dintre întreg și parte.
De asemenea, o frază dintr-un articol apărut în presa tipărită impune o serie de observații asemănătoare: „Mijloacele puse în acțiune ajută la obținerea rezultatelor propuse, la atingerea obiectivelor stabilite numai în măsura în care nu contravin esenței, țelurilor propuse”. Culmea ar fi să se obțină „rezultatele propuse” cu „mijloace” care ar împiedica tocmai realizarea a ceea ce „s-a stabilit”. Mai intervine și întrebarea: oare care ar fi deosebirea dintre „scop”, „obiective” și „țeluri”? Întrucât producțiile publicistice au ca principal „scop” informarea și evaluarea adecvată a faptelor consemnate, apare evident că nu poate fi atins un astfel de „țel” dacă „mijloacele” utilizate, în primul rând, limbajul corespunzător regulilor lingvistico-logice sunt nu numai nesocotite, ci și încălcate. (T.B.)
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
„Fără cărţi, istoria e tăcută, literatura nu are glas, ştiinţa e infirmă, iar gândirea suspendată”
O istorie a banilor româneşti, reconstituită „vizual” într-un celebru muzeu
Actuala „ofensivă” a cărţii înregistrează noi victorii pe „frontul” lecturilor de calitate
Susţinere financiară suplimentară pentru protejarea „Tezaurului Uman Viu”
ArtSafari: cinci expoziţii de excepţie cu opere ale marilor artişti plastici români
Istoria Teatrului, o „scenă” pentru eternitate
Cartea pentru copii, de la „Cenuşăreasă” la podiumul premianţilor
Monumentele istorice, comori pentru eternitate