De la Davos în „munte” la Bucureşti în „câmpie”

De la Davos în „munte” la București în „câmpie”

Numărul 3, 30 ian. - 5 feb. 2018  »  Comentariul ediției

Teodor Brateș

Când actualitatea nemijlocită include un eveniment de proporțiile Forumului Economic Mondial de la Davos (frumoasa stațiune din munții Elveției) este imposibil de subapreciat importanța unei asemenea reuniuni chiar dacă în materie de preocupări profesionale zona de acțiune o reprezintă microeconomia. Remarca este cu atât mai potrivită ediției din acest an a Forumului de la Davos care a găzduit, într-o proporție aproape fără egal, șefi de stat și de guvern, conducători ai principalelor organizații internaționale, proprietari și manageri ai celor mai mari companii din lume. La fel, reprezentarea geografică a fost de excepție prin participarea unor personalități nu numai din America de Nord și Europa, ci și din Africa, Asia și America Latină.

De unde acest interes deosebit, la niveluri atât de înalte? Principala explicație avansată de reputați analiști vizează tematica abordată, așa cum a fost sintetizată în deviza Forumului: „Să construim un viitor comun într-o lume fracturată”. Faptul că se recunoaște că trăim într-o „lume fracturată” constituie un element de mare importanță deoarece implică încă o altă recunoaștere, și anume aceea că procesul de globalizare, pe lângă avantajele lui evidente, a dus la adâncirea decalajelor, a inegalităților la scară globală, ceea ce a divizat și mai mult omenirea.

Aici nu este vorba despre abordări predominant din sfera teoriei, ci despre luarea în considerare a faptelor concrete, a unor elemente care afectează grav interesele tuturor, mari și mici, bogați și săraci, însăși existența umană pe mapamond. În acest sens, s-au menționat și examinat teme, cu adevărat, vitale precum starea mediului, discrepanțele în materie de competitivitate, combaterea protecționismului, eradicarea bolilor cronice generate mai ales de sărăcie, nivelul educației nu numai în țările subdezvoltate, ci și în marile puteri economice ale lumii, pericolele prezentate de instabilitate politică, de expansiunea terorismului.

Bineînțeles, niciunul dintre vorbitori – fie că a fost vorba despre premierul Indiei, care a deschis dezbaterile, sau președintele Statelor Unite ale Americii, fie că s-au pronunțat public reprezentanți ai unor țări minuscule sau ai unor vaste teritorii – nu a evitat să se refere la faptul că economia mondială a înregistrat și înregistrează unul dintre cele mai înalte ritmuri de creștere, că s-au depășit recorduri în materie de investiții, comparativ cu perioada antecriză, că bursele consemnează, la rândul lor, tranzacții de dimensiuni fără precedent. Aparent, există suficiente motive pentru manifestarea optimismului. N-a fost, însă, așa. Nota dominantă a constituit-o prudența, însoțită de îngrijorări și avertismente. S-a apreciat că, în perioada postcriză, s-au acumulat factori de risc imposibil de subapreciat, contradicții, divergențe, conflicte dictate de confruntarea intereselor divergente.

Din acest unghi de vedere, se poate aprecia că prudența a fost și un semn deosebit de expresiv al responsabilității. Există o linie de demarcație în sfera intereselor care impune conștientizarea faptului că încălcarea acesteia, indiferent de motivații, de pretexte, duce inevitabil la conflicte cu efecte catastrofale imprevizibile.

Iată, deci, și explicația deciziei de a se pune accentul, încă de la deviza Forumului, pe „construirea unui viitor comun”. Cum va arăta acest viitor? Nimeni nu s-a hazardat să emită formule categorice, definitive, însă aspirația de a conferi zilei de mâine valorile perene ale umanității n-a lipsit, practic, din niciun discurs. S-a spus apăsat că nu există alternativă la colaborare, la conlucrare în numele interesului comun. Este una dintre concluziile Forumului care a reprezentat – tot potrivit unor reputați analiști – expresia înțelegerii superioare a cerințelor timpului în care trăim.

Cu siguranță că și aici, la București, la noi, în România, suntem vital interesați să luăm în considerare tot ceea ce s-a discutat, să cunoaștem aprofundat zonele de consens care ne permit să completăm și să corectăm propriile strategii de dezvoltare a țării, în consonanță cu interesele globale ale omenirii. De aceea, semnalul din vârf de munte, de la Davos, până aici, pe plaiurile mioritice, este suficient de puternic pentru a ne determina să gândim și să acționăm cu mai multă energie și competență pentru împlinirea propriului interes național prin adaptarea la ceea ce, la Forumul Economic Mondial, a fost definit prin conceptul de „viitor comun al umanității”.

(Copyright foto: palinchak / 123RF Stock Photo)

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!


Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.