Economia funcțională, între trecut și viitor

Economia funcțională, între trecut și viitor

Numărul 37, 25 sept. - 1 oct. 2018  »  Comentariul ediției

Teodor Brateș

Anul Centenarului Marii Uniri include un număr imens de date care reconstituie momente esențiale ale unei istorii căreia îi datorăm enorm, atât din perspectiva identității naționale, cât și a progresului economico-social, în pofida binecunoscutelor vitregii ale vremurilor. Dacă raportăm aceste rememorări la preocupările majore ale prezentului și viitorului, constatăm că fiecare filă de calendar ne readuce în memorie date și fapte dintre cele mai semnificative. De exemplu, ce ne evocă ziua de 6 octombrie?

Firește, n-am ales întâmplător această zi. În anul 2004, seara, târziu, la 6 octombrie, a fost dat comunicatul Comisiei Europene prin care se consacra oficial intrarea României în rândul țărilor cu o economie de piață funcțională. Cine a trăit în acea perioadă emoțiile generate de așteptarea deciziei Executivului de la Bruxelles își dă seama mai bine de însemnătatea capitală a momentului. Miezul, esența respectivei decizii, a constat în recunoașterea faptului că, în România, se puseseră bazele unei economii concurențiale, de piață liberă, în care rolul decisiv urma să-l aibă capacitatea de a se valorifica avantajele comparative și competitive ale economiei naționale.

Ce a însemnat, în planul practicii, dobândirea statutului de țară cu o economie de piață funcțională? A însemnat demararea procesului de creștere economică fără precedent (proces întrerupt de declanșarea crizei globale, dar reluat în ultimii ani), o explozie a investițiilor străine directe în ramuri esențiale pentru progresul țării, ritmuri record de sporire, pe plan european, în sfera exporturilor, proces stimulat de existența unor poziții puternice ale capitalului străin pe piețele externe, precum și multe alte cote mai înalte ale progresului, cu efecte notabile în sfera calității vieții. Nu este vorba aici de a idealiza lucrurile, dar până și unele dificultăți au fost legate chiar de ceea ce putem să numim „durerile facerii” unei economii de piață funcționale. În acest context, elementul de ordin istoric își capătă o mai mare relevanță, cum mai remarcam, prin raportarea la prezent și viitor.

Evenimente recente, nu în ultimul rând summitul „Inițiativei celor Trei Mări”, au readus în prim-plan tema fructificării avantajelor comparative și competitive ale economiei românești. Chiar dacă ne limităm la domeniul energetic, domeniu prioritar în dezbaterile summitului, constatăm că – prin potențialul de care dispune, prin performanțele înregistrate – România are toate șansele de a deveni (cel puțin) lider regional. Apoi, este limpede că ruta feroviară între porturile Gdansk și Constanța va facilita considerabil și comerțul internațional al României. La fel, platforma de monitorizare, în timp real, a bazinelor hidrografice va permite o valorificare superioară a unor certe avantaje comparative și competitive ale țării noastre.

Conceptul de competitivitate, deși are un foarte mare număr de definiții, poate fi sintetizat astfel: manifestarea capacității unei economii naționale de a-și menține și consolida pozițiile pe o piață cu adevărat concurențială. Dacă transpunem o asemenea definiție la nivel micro – sfera de activitate predominantă a profesiei contabile – ne dăm seama că o serie de produse și servicii oferite de numeroase întreprinderi românești au asigurate piețe externe de dimensiuni semnificative. Între numeroasele exemple care pot fi date în acest sens, se înscrie și faptul că s-a reușit la un anumit număr de produse realizate în țară să se depășească barierele puse de hipermarketuri, astfel încât raportul calitate/preț să fie punctul forte în materie de competitivitate.

Experiențele acumulate de entitățile care oferă bunuri și servicii competitive sunt deosebit de prețioase în ansamblul eforturilor îndreptate spre creșterea numărului de companii, în special cu capital autohton, care să concureze cu firme similare din Uniunea Europeană și din alte zone ale lumii. Există numeroase resurse și oportunități insuficient valorificate în toate sectoarele economiei, mai ales în ramurile de vârf ale științei și tehnicii contemporane. Ideea centrală a celei de-a XXII-a ediții a Congresului profesiei contabile, și anume virtuțile gândirii integrate conectate la procesul de globalizare și la expansiunea noilor tehnologii este perfect consonantă cu imperativele creșterii competitivității firmelor românești, a economiei noastre naționale în ansamblul ei. Ceea ce înseamnă nu numai a merge în pas cu vremurile, ci și deschideri de drumuri spre un viitor al profesiei, pe măsura capacității creative a contabililor români. Este concluzia principală a acestor notații.

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!


Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.