Legislație comentată

Legislație comentată

Numărul 4, 5-11 febr. 2019  »  Curier legislativ

CECCAR

Sursa: Hotărârea Guvernului nr. 937 din 7 decembrie 2018 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, publicată în Monitorul Oficial nr. 1045/10.12.2018

Începând cu data de 1 ianuarie 2019, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se stabileşte în bani, fără a include sporuri şi alte adaosuri, la suma de 2.080 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 167,333 ore pe lună, reprezentând 12,43 lei/oră.

Prin excepţie, începând cu data de 1 ianuarie 2019, pentru personalul încadrat pe funcţii pentru care se prevede nivelul de studii superioare, cu vechime în muncă de cel puţin un an în domeniul studiilor superioare, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, fără a include sporuri şi alte adaosuri, se majorează de la 2.080 lei la 2.350 lei lunar, pentru un program normal de lucru de 167,333 ore în medie pe lună, reprezentând 14,044 lei/oră.

Sursa: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 107 din 7 decembrie 2018 privind modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial nr. 1058/13.12.2018

Prin acest act normativ se modifică Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2009 privind acordarea voucherelor de vacanţă, cu modificările şi completările ulterioare. Astfel, instituţiile publice, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, inclusiv activităţile finanţate integral din venituri proprii, înfiinţate pe lângă instituţiile publice, vor acorda anual, în perioada 1 ianuarie 2019 – 31 decembrie 2020, vouchere de vacanţă în cuantum de 1.450 lei pentru un salariat. Cu alte cuvinte, prin prezenta ordonanţă se menţine măsura acordării voucherelor de vacanţă, în cuantum de 1.450 lei, până la data de 31 decembrie 2020, prin aplicarea în continuare a dispoziţiilor OUG nr. 8/2009, cu privire la acordarea voucherelor personalului plătit din fonduri publice.

Sursa: Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3.105 din 11 decembrie 2018 privind modificarea şi completarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 587/2016 pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularelor utilizate pentru declararea impozitelor şi taxelor cu regim de stabilire prin autoimpunere sau reţinere la sursă, publicat în Monitorul Oficial nr. 1067/17.12.2018 

Prin prezentul ordin, Nomenclatorul obligaţiilor de plată la bugetul de stat se modifică în sensul în care se elimină impozitul pe veniturile obţinute la jocuri de noroc practicate în România de persoane fizice nerezidente și sunt introduse trei poziții noi:

  • impozit asupra veniturilor suplimentare offshore;
  • compensaţii aferente dreptului de trecere în schimbul limitărilor aduse dreptului de folosinţă;
  • despăgubiri acordate pentru toate pagubele cauzate prin exercitarea dreptului de trecere.

Sursa: Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3.040 din 4 decembrie 2018 privind stabilirea operaţiunilor care dau dreptul la debitarea contului de TVA, publicat în Monitorul Oficial nr. 1069/18.12.2018

Actul normativ reglementează operaţiunile care dau dreptul la debitarea contului de TVA.

În sensul prevederilor Legii nr. 275/2017, au obligaţia de a utiliza mecanismul plăţii defalcate a TVA persoanele înregistrate în scopuri de taxă pe valoarea adăugată care:

  • începând cu data de 1 ianuarie 2018 înregistrează obligaţii fiscale reprezentând TVA, neachitate în termen de 60 de zile de la scadenţă, în cuantum mai mare de 15.000 lei pentru contribuabilii mari, 10.000 lei pentru contribuabilii mijlocii şi 5.000 lei pentru ceilalți contribuabili;
  • se află sub incidenţa legislaţiei naţionale privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă.

Totodată, conform dispoziţiilor aceleiași legi, persoanele înregistrate în scopuri de TVA potrivit art. 316 din Codul fiscal care nu sunt obligate să aplice plata defalcată a TVA pot opta pentru utilizarea acestui mecanism. Persoanele respective vor beneficia de o reducere cu 5% a impozitului pe profit/pe veniturile microîntreprinderilor.

Prin prezentul ordin au fost stabilite următoarele operaţiuni care dau dreptul la debitarea contului de TVA:

  • înfiinţarea popririi asupra disponibilităţilor băneşti;
  • înfiinţarea popririi asupra sumelor datorate debitorului de către terţi;
  • înfiinţarea popririi asupra sumelor pe care debitorul le are de încasat de la autorităţi sau instituţii publice;
  • valorificarea bunurilor sechestrate/intrate în proprietatea privată a statului, de către organele de executare silită competente şi cele de valorificare a bunurilor intrate în proprietatea privată a statului;
  • compensarea obligaţiilor reprezentând TVA de plată cu alte creanţe bugetare aprobate la restituire;
  • alte situaţii în care taxa pe valoarea adăugată aferentă achiziţiilor de bunuri şi/sau servicii a fost achitată de titular dintr-un alt cont decât un cont de TVA sau prin alte instrumente/mijloace de plată, acesta neavând obligaţia efectuării plăţii din contul de TVA.

Sursa: Ordinul ministrului pentru mediul de afaceri, comerţ și antreprenoriat nr. 1.854 din 18 decembrie 2018 privind aprobarea Schemei de ajutor de minimis prevăzute în cadrul Programului Start-up Nation, publicat în Monitorul Oficial nr. 1080/20.12.2018

Programul Start-up Nation este unul de încurajare și de stimulare a înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, implementat de Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ și Antreprenoriat. Obiectivul principal al schemei de minimis prevăzute în cadrul acestui program îl constituie stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii și îmbunătăţirea performanţelor economice ale acestora, cu prioritate în zonele geografice mai puţin dezvoltate economic, în care densitatea IMM-urilor este redusă comparativ cu media europeană, crearea de noi locuri de muncă, inserţia pe piaţa muncii a persoanelor defavorizate, a șomerilor și absolvenților.

Prin prezentul ordin se aprobă Schema de ajutor de minimis prevăzută în cadrul Programului Start-up Nation. Aceasta este valabilă până la 31 decembrie 2020, plăţile fiind efectuate până la 31 decembrie 2021. Bugetul alocat schemei de minimis pentru anul bugetar 2017, aprobat prin Legea nr. 6/2017 a bugetului de stat pe anul 2017, a fost de 1.713.798.000 lei, iar bugetul alocat acestei scheme pentru anul bugetar 2018, aprobat prin Legea nr. 2/2018 a bugetului de stat pe anul 2018, este de 2.000.000.000 lei. Bugetul estimativ al schemei de minimis pentru anii 2019 și 2020 este de 2.000.000.000 lei anual.

Prin implementarea programului se estimează acordarea de ajutor de minimis unui număr maxim de 10.000 de beneficiari pe an.

Sursa: Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 3.733 din 10 decembrie 2018 privind componenţa şi funcţionarea Comisiei fiscale centrale, publicat în Monitorul Oficial nr. 1082/20.12.2018

Potrivit prezentului ordin, Comisia fiscală centrală este un organ colegial din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, abilitat să asigure, în temeiul art. 5 alin. (3) din Codul de procedură fiscală şi al art. 6 din Codul fiscal, aplicarea unitară a legislaţiei fiscale şi procedural-fiscale.

Comisia fiscală centrală are responsabilităţi de emitere a deciziilor cu privire la aplicarea dispoziţiilor Codului fiscal, Codului de procedură fiscală, legislaţiei subsecvente acestora, precum şi a legislaţiei a cărei aplicare intră în sfera de competenţă a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

Comisia adoptă soluţii fiscale prin emiterea de decizii în situaţia în care:

  • există opinii contrare formulate de două sau mai multe structuri din cadrul MFP sau de o structură din cadrul MFP şi de una din cadrul aparatului central al ANAF cu privire la interpretarea prevederilor Codului fiscal, Codului de procedură fiscală, a legislaţiei subsecvente acestora, precum şi a legislaţiei a cărei aplicare intră în sfera de competenţă a ANAF;
  • există aplicare neunitară a legislaţiei menţionate anterior de către organele fiscale competente;
  • există conflict de competenţă între organul fiscal central şi o instituţie publică ce administrează creanţe fiscale;
  • există conflict de competenţă între organele fiscale locale sau între organul fiscal central şi un organ fiscal local, în cazul în care acesta nu se poate soluţiona pe cale amiabilă.

Sursa: Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 3.893 din 27 decembrie 2018 privind deschiderea contului unic pentru achitarea amenzilor contravenţionale potrivit prevederilor Legii nr. 203/2018 privind măsuri de eficientizare a achitării amenzilor contravenţionale, publicat în Monitorul Oficial nr. 1105/27.12.2018

Conform Legii nr. 203/2018, pentru eficientizarea activităţii de achitare a amenzilor contravenţionale s-a hotărât să se constituie un cont unic deschis la Trezoreria Statului destinat încasării acestora.

Astfel, potrivit prezentului ordin, în scopul încasării amenzilor contravenţionale aplicate persoanelor fizice de către agenții constatatori din cadrul organelor care au implementat seria de evidenţă unică a proceselor-verbale de contravenţie și modalitatea de preluare și transmitere în sistem informatic a datelor necesare creării titlului de creanţă electronic, la Trezorerie au fost deschise conturile:

  • 50.09.01 „Cont unic aferent amenzilor contravenţionale aplicate persoanelor fizice cu domiciliul în România”;
  • 50.09.02 „Cont unic aferent amenzilor contravenţionale aplicate persoanelor fizice fără domiciliu în România”.

Potrivit legislaţiei, aceste conturi vor fi utilizate doar pentru încasarea amenzilor contravenţionale menţionate.

Sursa: Legea nr. 336 din 21 decembrie 2018 privind aprobarea Programului pentru stimularea angajării tinerilor în sectoarele agricultură, acvacultură şi industria alimentară, publicată în Monitorul Oficial nr. 1107/28.12.2018

Actul normativ vizează acordarea unui sprijin financiar angajatorilor fermieri din agricultură pentru angajarea cu normă întreagă a tinerilor pentru o perioadă de cel puţin 12 luni. Conform legislaţiei, sprijinul se acordă doar fermierilor care angajează cel puţin doi tineri. Pentru fiecare angajat, fermierul va beneficia de un ajutor lunar de 1.000 lei pentru angajaţii cu studii superioare, 750 lei pentru angajaţii cu studii medii şi 500 lei pentru cei fără studii. Tânărul care a fost angajat beneficiază de scutiri de la plata impozitului pe venit aferent salariului brut stabilit prin contractul de muncă. 

Sursa: Legea nr. 354 din 27 decembrie 2018 pentru completarea art. 105 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr. 1110/28.12.2018

Prin această lege este completat tabelul activităţilor agricole impuse pe bază de norme de venit şi cu activitatea de cultivare a plantelor medicinale şi aromatice. Astfel, potrivit reglementării, suprafaţa de până la 2 ha este considerată neimpozabilă, iar ceea ce depășește se impune conform normelor de venit aprobate anual.

Sursa: Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3.236 din 27 decembrie 2018 pentru aprobarea Procedurii de înregistrare a operatorilor economici care comercializează în sistem angro sau en détail produse energetice – benzine, motorine, petrol lampant, gaz petrolier lichefiat și biocombustibili, precum și pentru aprobarea modelului și conţinutului unor formulare, publicat în Monitorul Oficial nr. 1115/28.12.2018 

Prin prezentul ordin se aprobă modelul și conţinutul următoarelor formulare:

  • „Cerere de înregistrare/menţiuni a activităţii de distribuţie și de comercializare în sistem angro de produse energetice”;
  • „Cerere de înregistrare/menţiuni a activităţii de comercializare în sistem en détail de produse energetice”;
  • „Atestat de înregistrare pentru distribuţie și comercializare în sistem angro de produse energetice”;
  • „Atestat de înregistrare pentru comercializare în sistem en détail de produse energetice”.

Sursa: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114 din 28 decembrie 2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial nr. 1116/29.12.2018

Având în vedere că ordonanţa de urgenţă aduce numeroase modificări în domeniile financiar și fiscal-bugetar, acestea vor fi tratate pe rând în cele ce urmează.

➜ Fondul de Dezvoltare și Investiţii

Se înfiinţează Fondul de Dezvoltare și Investiţii, gestionat de Comisia Naţională de Strategie și Prognoză (CNSP), printr-un cont de disponibil. Fondul se utilizează pentru finanţarea proiectelor de investiţii din următoarele domenii prioritare principale:

  • sănătate, respectiv dispensar medical rural, centru medical de permanenţă, spitale județene, municipale și orășenești;
  • educaţie, respectiv școli, grădinițe, creșe, campusuri școlare;
  • apă și canalizare, inclusiv tratarea și epurarea apelor uzate;
  • reţea de energie electrică și reţea de gaze, inclusiv extinderea acestora;
  • transport, drumuri, respectiv modernizare/reabilitare de drumuri comunale și locale, județene, străzi, zone pietonale, poduri, pasaje;
  • salubrizare.

Sursa de finanţare a fondului o reprezintă împrumuturile în lei, acordate din disponibilitățile contului curent general al Trezoreriei Statului. Valoarea totală a împrumuturilor acordate Comisiei Naţionale de Strategie și Prognoză pe un interval de 20 de ani este în limita sumei de 10.000 milioane euro, echivalent în lei calculat la cursul de schimb al Băncii Naţionale a României la data intrării în vigoare a acestei ordonanţe de urgenţă.

➜ Programul de finanţare a investiţiilor pentru modernizarea și dezvoltarea staţiunilor balneare

Se înfiinţează Programul de finanţare a investiţiilor pentru modernizarea şi dezvoltarea staţiunilor balneare, denumit Programul staţiuni balneare, finanţat integral din bugetul Secretariatului General al Guvernului, prin bugetul Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză. Beneficiarii acestui program sunt unităţile administrativ-teritoriale şi societăţile înfiinţate în conformitate cu prevederile Legii societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Finanţarea din Programul staţiuni balneare se face în proporţie de 50% din cheltuielile eligibile şi se acordă sub forma unei scheme de ajutor de stat de minimis, până la maximum 200.000 euro.

Prin Programul staţiuni balneare se transferă fonduri publice beneficiarilor unităţi administrativ-teritoriale pentru finanţarea următoarelor categorii de cheltuieli:

  • reabilitarea, modernizarea și dezvoltarea infrastructurii de transport care să faciliteze accesul la stațiunea balneară;
  • reabilitarea, modernizarea și dezvoltarea infrastructurii stradale și pietonale;
  • modernizarea și extinderea infrastructurii de utilităţi publice din stațiunea balneară;
  • construcţia, extinderea și reabilitarea capacităților de tratament balnear, precum și a capacităților turistice de alimentaţie publică și cazare;
  • construcţia, extinderea și reabilitarea obiectivelor de sănătate, culturale, sportive și de agrement;
  • achiziţia, în scopul dezvoltării activităţii turistice, de imobile care nu sunt utilizate sau care nu sunt în exploatarea cu profil de turism;
  • achiziţia de echipamente, mobilier și aparatură medicală specifice tratamentelor balneare;
  • achiziţia de mijloace de transport persoane, utilizabile exclusiv în scopuri turistice;
  • realizarea de centre de informare turistică și dotarea acestora;
  • alte obiective de investiţii care asigură dezvoltarea staţiunilor balneare respective;
  • cheltuieli privind pregătirea profesională a persoanelor cu calificări în domeniul HORECA și a celor cu pregătire medical-sanitară, precum și cheltuieli pentru locurile de muncă nou-create pentru personalul cu pregătire medical-sanitară.

Totodată, prin Programul staţiuni balneare se alocă fonduri publice beneficiarilor societăţi comerciale, înfiinţate în conformitate cu prevederile Legii nr. 31/1990, pentru finanţarea următoarelor categorii de cheltuieli eligibile:

  • construcţia, extinderea și reabilitarea de capacităţi turistice de alimentaţie publică și cazare, precum și a capacităților de tratament balnear, pe care respectivele societăţi le deţin;
  • construcţia, extinderea și reabilitarea obiectivelor de sănătate, culturale, sportive și de agrement din stațiunile balneare;
  • achiziţia de echipamente, mobilier și aparatură medicală specifice tratamentelor balneare;
  • achiziţia de mijloace de transport persoane, utilizabile exclusiv în scopuri turistice;
  • realizarea de centre de informare turistică și dotarea acestora;
  • alte obiective de investiţii prin care societăţile contribuie la dezvoltarea stațiunii balneare respective;
  • cheltuieli privind pregătirea profesională a persoanelor cu calificări în domeniul HORECA și a celor cu pregătire medical-sanitară, precum și cheltuieli pentru locurile de muncă nou-create pentru personalul cu pregătire medical-sanitară.

➜ Programul „Growth – investim în copii, investim în viitor”

Programul „Growth – investim în copii, investim în viitor” are ca obiect susţinerea financiară a investiţiilor private în construcţia şi/sau înfiinţarea, amenajarea şi dotarea de grădinițe olimpice cu profil sportiv. Beneficiarii pot fi persoane juridice de drept privat, inclusiv organizaţii neguvernamentale, asociaţii, fundaţii şi/sau grupuri fiscale.

Susţinerea financiară constă atât într-un ajutor nerambursabil privind o parte din cheltuielile eligibile, de până la 500.000 euro, cât şi într-o garanţie în numele și în contul statului de maximum 50% din valoarea creditului contractat de investitor, excluzând dobânzile și comisioanele aferente, cu condiţia ca aceste credite să finanțeze exclusiv cheltuieli eligibile aferente proiectului, în cazul în care investitorul apelează la finanţarea integrală sau parţială a cheltuielilor respective prin creditare. Garanția se acordă prin intermediul Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii sau al Fondului Român de Contragarantare. Totodată, susţinerea presupune și o alocare financiară nerambursabilă deductibilă din impozitul pe profit datorat anual de beneficiar pentru finanţarea cheltuielilor eligibile defalcată în tranșe egale pe o perioadă de şapte ani de la încheierea acordului de finanţare.

➜ Evaluarea funcţionarilor publici

Evaluarea anuală a performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici pentru anul 2018 se realizează până la data de 31 martie 2019.

➜ Pensii

Prin derogare de la prevederile Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, începând cu data de 1 ianuarie 2019, valoarea punctului de pensie se menţine la 1.100 lei, iar din 1 septembrie 2019 se majorează cu 15%, fiind de 1.265 lei.

Începând cu data de 1 ianuarie 2019, nivelul indemnizației sociale pentru pensionari, prevăzută de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 6/2009 privind instituirea pensiei sociale minime garantate, cu modificările şi completările ulterioare, se menţine la 640 lei, iar din 1 septembrie 2019 se majorează cu 10%, fiind de 704 lei.

În anul 2019, indicele de corecţie prevăzut la art. 170 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice este de 1,20.

➜ Salarizarea mediului public

Prin derogare de la prevederile Legii nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, începând cu 1 ianuarie 2019, salariile de bază se majorează cu 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază prevăzut de lege pentru anul 2022 și cel din luna decembrie 2018. Totodată, începând cu 1 ianuarie 2019, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte din salariul brut lunar se menţine cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2018, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcţie și își desfășoară activitatea în aceleași condiţii.

Pentru salariaţii din sistemul public, orele lucrate peste programul de lucru se vor compensa doar cu timp liber. Aceştia vor beneficia de vouchere de vacanţă. Măsura se aplică pentru perioada 2019-2021.

➜ Taxa pentru jocurile de noroc

Începând cu 1 ianuarie 2019, organizatorii de jocuri de noroc on-line prevăzuţi în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, cu modificările şi completările ulterioare, au obligaţia de a plăti o taxă lunară reprezentând 2% din totalul taxelor de participare încasate lunar. Aceasta se calculează, se declară şi se plăteşte la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care s-au încasat taxele de participare.

Totodată, se înfiinţează pe lângă Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) o activitate finanţată integral din venituri proprii în conformitate cu prevederile Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, pentru promovarea respectării principiilor și măsurilor privind jocurile de noroc responsabile social. Veniturile proprii se constituie din următoarele contribuţii anuale ale organizatorilor de jocuri de noroc licențiați:

  • organizatorii de jocuri de noroc la distanţă licențiați din clasa I – 5.000 euro anual;
  • persoanele juridice implicate direct în domeniul jocurilor de noroc tradiționale și la distanţă licențiate din clasa II – 1.000 euro anual;
  • jocurile la distanţă monopol de stat clasa III – 5.000 euro anual;
  • organizatorii de jocuri de noroc tradiționale licențiați – 1.000 euro anual.

➜ Noi reglementări și taxe în domeniile energiei electrice și gazelor naturale

Pentru perioada 1 martie 2019 – 28 februarie 2022, pentru clienţii casnici, furnizarea de energie electrică se realizează în condiţii reglementate de ANRE. Prin urmare, în acest interval, pentru energia electrică necesară asigurării consumului clienţilor casnici se aplică tarife reglementate, în conformitate cu dispoziţiile elaborate de ANRE. Preţurile de vânzare ale producătorilor pentru clienţii casnici se stabilesc pe baza metodologiilor aprobate de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei la începutul fiecărui an. Diferenţele de costuri de achiziţie din anii 2018 și 2019 ale furnizorilor, nerecuperate prin preţurile practicate, se vor recupera până la data de 30 iunie 2022, conform reglementărilor ANRE.

Similar, există reglementări și în domeniul gazelor naturale, unde producătorii, inclusiv filialele acestora și/sau afiliații aparţinând aceluiași grup de interes economic, care desfășoară atât activităţi de extracție, cât și activităţi de vânzare a gazelor naturale extrase de pe teritoriul României nu vor mai încheia contracte de vânzare cu livrare pe teritoriul României la preţuri mai mari de 68 lei/MWh. Diferenţele de costuri de achiziţie din anii 2018 și 2019 ale furnizorilor, nerecuperate prin preţurile practicate, se vor recupera până la data de 30 iunie 2022, conform reglementărilor ANRE.

Contribuţia bănească percepută de la titularii de licenţe în domeniul energiei electrice, al energiei electrice și termice în cogenerare pentru componenta energia electrică, al gazelor naturale este egală cu 2% din cifra de afaceri realizată de aceștia din activităţile ce fac obiectul licenţelor acordate de ANRE, cifră de afaceri calculată conform reglementărilor Autorităţii Naționale de Reglementare în domeniul Energiei aprobate prin ordin al președintelui acestei instituţii cu avizul Comisiei Naţionale de Strategie și Prognoză.

➜ Restituirea taxelor auto

Conform prevederilor OUG nr. 114/2018, restituirea taxelor auto se face astfel:

  • pentru taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule şi taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, în perioada 1 ianuarie 2018 – 30 iunie 2019;
  • pentru timbrul de mediu pentru autovehicule, în perioada 1 septembrie 2018 – 30 iunie 2019.

➜ Exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfășurate de zilieri

O persoană nu poate presta activităţi în regim zilier mai mult de 120 de zile în decursul unui an calendaristic, indiferent de numărul de beneficiari, cu excepţia zilierilor care desfăşoară activităţi în domeniul creşterii animalelor în sistem extensiv prin pășunatul sezonier al ovinelor, bovinelor, cabalinelor, activităţi sezoniere în cadrul grădinilor botanice aflate în subordinea universităților acreditate, precum şi în domeniul viticol, pentru care perioada poate fi de 180 de zile în decursul unui an calendaristic.

Beneficiarul nu poate utiliza o persoană mai mult de 25 de zile calendaristice în mod continuu în activităţile de tip zilier. Dacă activitatea depusă de zilier necesită o perioadă mai mare de 25 de zile, acesta poate fi utilizat pe bază de contract de muncă pe perioadă determinată.

Totodată, se modifică și sectoarele de activitate în care se pot folosi zilierii, rămânând doar trei. Astfel, munca necalificată cu caracter ocazional se poate presta în următoarele domenii prevăzute în Clasificarea activităţilor din economia naţională, actualizată:

  • agricultură, vânătoare şi servicii anexe – diviziunea 01;
  • silvicultură, cu excepţia exploatării forestiere – diviziunea 02;
  • pescuit şi acvacultură – diviziunea 03.

➜ Salarizarea în domeniul construcţiilor

Prin derogare de la prevederile Codului muncii, în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2019, pentru domeniul construcţiilor, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se stabilește în bani, fără a include sporuri și alte adaosuri, la suma de 3.000 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 167,333 ore pe lună, reprezentând 17,928 lei/oră.

Acest cuantum al salariului minim se aplică societăţilor care activează sub următoarele coduri CAEN:

  • 41.42.43 – secţiunea F – Construcţii
  • 2312 – Prelucrarea și fasonarea sticlei plate;
  • 2331 – Fabricarea plăcilor și dalelor din ceramic;
  • 2332 – Fabricarea cărămizilor, țiglelor și altor produse pentru construcţii din argilă arsă;
  • 2361 – Fabricarea produselor din beton pentru construcţii;
  • 2362 – Fabricarea produselor din ipsos pentru construcţii;
  • 2363 – Fabricarea betonului;
  • 2364 – Fabricarea mortarului;
  • 2369 – Fabricarea altor articole din beton, ciment și ipsos;
  • 2370 – Tăierea, fasonarea și finisarea pietrei;
  • 2223 – Fabricarea articolelor din material plastic pentru construcţii;
  • 1623 – Fabricarea altor elemente de dulgherie și tâmplărie pentru construcţii;
  • 2512 – Fabricarea de uși și ferestre din metal;
  • 2511 – Fabricarea de construcţii metalice și părţi componente ale structurilor metalice;
  • 0811 – Extracția pietrei ornamentale și a pietrei pentru construcţii, extracția pietrei calcaroase, ghipsului, cretei și a ardeziei;
  • 0812 – Extracția pietrișului și nisipului;
  • 711 – Activităţi de arhitectură, inginerie și servicii de consultanţă tehnică.

➜ Noi modificări ale Codului fiscal

✔ Impozitul pe venit și contribuţiile sociale obligatorii în sectorul construcţiilor

Având în vedere că sectorul construcţiilor este considerat prioritar pentru următorii 10 ani, prin OUG nr. 114/2018 a fost introdusă o scutire de la plata impozitului pe venit pentru veniturile realizate din salarii şi asimilate salariilor de persoanele fizice, în perioada 1 ianuarie 2019 – 31 decembrie 2028, în următoarele condiţii:

  • angajatorii desfăşoară activităţi în sectorul construcţiilor sau al producerii materialelor de construcţii (codurile CAEN menţionate mai sus);
  • angajatorii realizează o cifră de afaceri din activităţile de construcţii sau de producere a materialelor de construcţii în limita a cel puţin 80% din cifra de afaceri totală, calculată cumulat de la începutul anului, inclusiv luna în care aplică scutirea;
  • veniturile brute lunare din salarii şi asimilate salariilor, realizate de persoanele fizice pentru care se aplică scutirea, sunt cuprinse între 3.000 lei şi 30.000 lei lunar inclusiv şi sunt realizate în baza contractului individual de muncă.

Totodată, în perioada 1 ianuarie 2019 – 31 decembrie 2028, pentru persoanele fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor în baza contractelor individuale de muncă încheiate cu angajatori care desfăşoară activităţi în sectorul construcţiilor şi care se încadrează în condiţiile menţionate anterior, cota contribuţiei de asigurări sociale prevăzută la art. 138 lit. a) din Codul fiscal se reduce cu 3,75%. Cu alte cuvinte, pentru angajaţii din construcţii, contribuţia de asigurări sociale scade de la 25% la 21,25% pentru perioada 1 ianuarie 2019 – 31 decembrie 2028. De asemenea, aceste persoane sunt exceptate de la plata CASS în acelaşi interval de timp.

În ceea ce privește contribuţia asiguratorie pentru muncă, în perioada 1 ianuarie 2019 – 31 decembrie 2028, cota acesteia se reduce la nivelul cotei care se face venit la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale pentru angajatorii care desfăşoară activităţi în sectorul construcţiilor şi care se încadrează în condiţiile de mai sus.

✔ Indemnizaţia de hrană şi indemnizaţia de vacanţă

Indemnizaţia de hrană şi indemnizaţia de vacanţă acordate potrivit prevederilor Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, reprezintă avantaje asimilate salariilor.

✔ Tichetele culturale

În categoria avantaje asimilate salariilor se introduc veniturile persoanelor fizice primite sub forma tichetelor culturale, fiind impozitate cu 10%. Potrivit Codului fiscal, pentru acestea nu se datorează contribuţii de asigurări sociale, dacă ele sunt acordate conform Legii nr. 165/2018 privind biletele de valoare, aplicabilă de la 1 ianuarie 2018.

✔ Declaraţia unică

Nu există obligaţia depunerii declaraţiei unice de către persoanele fizice care au obţinut venituri din cedarea folosinţei bunurilor pentru care chiria este exprimată în lei şi nu au optat pentru stabilirea venitului net anual în sistem real, iar la sfârşitul anului anterior nu îndeplinesc condiţiile pentru calificarea veniturilor în categoria veniturilor din activităţi independente.

Asocierile, cu excepţia celor care realizează venituri din activităţi agricole impuse pe baza normelor de venit, au obligaţia să depună la organul fiscal competent, până la data de 15 februarie a anului următor, declaraţii anuale de venit, conform modelului stabilit prin ordin al preşedintelui ANAF, care vor cuprinde şi distribuţia venitului net/pierderii aferent(e) asociaţilor.

Bonificaţia de 5% pentru depunerea on-line a declaraţiei unice în anul 2018 şi plata integrală a impozitului până la data de 15 martie 2019 de care beneficiază persoanele fizice care obţin venituri anuale pentru care nu trebuie completată şi depusă declaraţia unică – capitolul I „Date privind veniturile realizate” se acordă de organul fiscal. Procedura de acordare a bonificaţiei se stabileşte prin ordin al preşedintelui ANAF.

✔ Măsura part-time

După cum se ştie, CAS datorată de persoanele fizice care obţin venituri din salarii şi asimilate salariilor, în baza unui contract individual de muncă cu normă întreagă sau cu timp parţial, nu poate fi mai mică decât nivelul contribuţiei de asigurări sociale calculate asupra salariului de bază minim brut pe ţară în vigoare în luna pentru care aceasta se datorează, corespunzător numărului zilelor lucrătoare din lună în care contractul a fost activ. Conform OUG nr. 114/2018, în situaţia în care, prin hotărâre a Guvernului, în aceeași perioadă se utilizează mai multe valori ale salariului minim brut pe ţară, diferenţiat în funcţie de studii, de vechime sau de alte criterii prevăzute de lege, pentru aplicarea acestei dispoziţii se ia în calcul valoarea salariului minim brut pe ţară prevăzută pentru categoria de persoane pentru care se datorează contribuţia.

✔ CASS la dividende – excepţie

În ceea ce priveşte stabilirea plafonului în funcţie de care se decide dacă se datorează sau nu CASS de către persoanele care obţin venituri în afara celor din salarii, a fost reglementat faptul că în cazul veniturilor din dobânzi se iau în calcul sumele încasate, iar în cel al veniturilor din dividende se iau în calcul dividendele distribuite şi încasate începând cu anul 2018. Cu alte cuvinte, se evită calcularea CASS pentru dividendele distribuite înainte de 1 ianuarie 2018 și încasate după această dată.

✔ Accize

S-a stabilit un nou nivel al accizelor pentru țigarete, în creștere faţă de valoarea anterioară.

➜ Codul de procedură fiscală

Au fost introduse prevederi cu privire la accesul organului fiscal central la informaţii privind combaterea spălării banilor. Astfel, entităţile raportoare care intră sub incidenţa legislaţiei pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanţării terorismului trebuie să pună la dispoziţia organului fiscal central, la cererea acestuia, în cadrul termenului de păstrare prevăzut de lege, informaţii și documente privitoare la:

  • mecanismele și procedurile în baza cărora aplică măsurile de precauţie privind clientela;
  • identificarea clientului și a beneficiarului real;
  • evaluarea scopului și a naturii dorite a relaţiei de afaceri;
  • monitorizarea relaţiei de afaceri;
  • evidenţele tranzacţiilor.

➜ Taxa telecom

Acordarea licenţelor de utilizare a frecvenţelor radio prin intermediul unor proceduri de selecţie competitivă sau comparativă se realizează după cum urmează:

  • în cazul licenţelor de comunicaţii mobile de generaţia a doua și a treia (pentru benzile de frecvenţă radio 703-733 MHz/758-788 MHz (2 x 30 MHz), 738-753 MHz (1 x 15 MHz), 880-915 MHz/925-960 MHz (2 x 35 MHz)) se stabilește o valoare minimală în cuantum de 4% din cifra de afaceri din anul precedent prelungirii, înregistrată la nivelul ramurii CAEN unde se încadrează activitatea de comunicaţii electronice, înmulţită cu numărul de ani pentru care se acordă licenţa. Același nivel se aplică și în cazul prelungirii licenţelor deţinute de operatori;
  • în cazul licenţelor de comunicaţii mobile de generaţia a cincea (pentru benzile de frecvenţă radio 791-821 MHz/832-862 MHz (2 x 30 MHz), 1920-1980/2110-2170 MHz (2 x 60 MHz), 3400-3800 MHz (400 MHz)) se stabilește o valoare minimală în cuantum de 2% din cifra de afaceri din anul precedent, înregistrată la nivelul ramurii CAEN unde se încadrează activitatea de comunicaţii electronice, înmulţită cu numărul de ani pentru care se acordă licenţa.

➜ Pilonul 2 de pensii

Persoanele fizice care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor în baza contractelor individuale de muncă încheiate cu angajatori care desfășoară activităţi în sectorul construcţiilor și care se încadrează în condiţiile prevăzute la art. 60 pct. 5 din Codul fiscal sunt exceptate de la plata contribuţiei la Pilonul 2 de pensii (acei 3,75% cu care se reduce CAS).

O persoană participantă la un fond de pensii poate opta, pe bază de cerere individuală, dar nu mai devreme de cinci ani de participare la acel fond, să se transfere la sistemul public de pensii. Fondurile deţinute până la data transferului rămân în contul personal al acesteia până la deschiderea dreptului la pensia privată.

➜ Taxa pe activele financiare bancare

Instituţiile bancare sunt obligate la plata taxei pe active financiare în situaţia în care media trimestrială ROBOR depășește pragul de 2% (prag de referinţă). Taxa pe active se datorează trimestrial prin aplicarea cotelor de mai jos asupra activelor financiare ale contribuabilului existente la sfârșitul trimestrului de calcul, astfel cum sunt înregistrate în evidenţa contabilă, ajustate, după caz, potrivit reglementărilor contabile aplicabile.

Media trimestrială ROBOR se stabilește pe baza ratelor ROBOR la trei luni și la şase luni, calculate și publicate de BNR pentru ultimul trimestru/semestru anterior trimestrului de calcul. Stabilirea mediei trimestriale se efectuează de Comisia Naţională de Strategie și Prognoză și se publică pe site-ul acestei instituţii.

Cotele taxei pe active se diferențiază în funcţie de amploarea depășirii pragului de referinţă, astfel:

  • dacă media trimestrială a ratelor ROBOR este de până la 0,5 puncte procentuale, inclusiv, peste pragul de referinţă, cota este de 0,1%;
  • dacă media trimestrială a ratelor ROBOR este între 0,51 şi 1 punct procentual, inclusiv, peste pragul de referinţă, cota este de 0,2%;
  • dacă media trimestrială a ratelor ROBOR este între 1,01 şi 1,5 puncte procentuale, inclusiv, peste pragul de referinţă, cota este de 0,3%;
  • dacă media trimestrială a ratelor ROBOR este între 1,51 şi 2 puncte procentuale, inclusiv, peste pragul de referinţă, cota este de 0,4%;
  • dacă media trimestrială ROBOR este cu peste 2 puncte procentuale peste pragul de referinţă, cota taxei pe active este de 0,5%.

Contribuabilii sunt obligaţi să calculeze, să declare și să plătească trimestrial taxa pe active, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se datorează. Cheltuiala cu această taxă este deductibilă la stabilirea rezultatului fiscal reglementat de titlul II din Codul fiscal.

Taxa pe active reprezintă venit la bugetul de stat și se administrează de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, potrivit Codului de procedură fiscală. 

Sursa: Legea nr. 344 din 27 decembrie 2018 privind modificarea şi completarea Legii nr. 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată, publicată în Monitorul Oficial nr. 3/03.01.2019

Potrivit art. 3 și 4 din Legea nr. 70/2015, operaţiunile de încasări și plăţi efectuate de persoanele juridice și persoanele fizice autorizate se realizează de principiu prin instrumente de plată fără numerar, existând plafoane zilnice pentru încasările în numerar astfel:

  • încasări de la alte persoane juridice, PFA etc., în limita unui plafon zilnic de 5.000 lei de la o persoană;
  • încasări efectuate de magazinele de tipul cash and carry, care funcţionează în baza legislaţiei în vigoare, de la alte persoane juridice, PFA etc., în limita unui plafon zilnic de 10.000 lei de la o persoană;
  • plăţi către alte persoane juridice, PFA etc., în limita unui plafon zilnic de 5.000 lei/persoană, dar nu mai mult de un plafon total de 10.000 lei/zi;
  • plăţi către magazinele de tipul cash and carry, care funcţionează în baza legislaţiei în vigoare, în limita unui plafon zilnic total de 10.000 lei;
  • încasări efectuate de la persoane fizice, reprezentând cesiuni de creanţe, primiri de împrumuturi sau alte finanțări, precum şi contravaloarea unor livrări de bunuri sau a unor prestări de servicii, în limita unui plafon zilnic de 10.000 lei de la o persoană;
  • plăţi efectuate către persoane fizice, reprezentând contravaloarea unor achiziţii de bunuri sau a unor prestări de servicii, dividende, cesiuni de creanţe ori alte drepturi şi restituiri de împrumuturi sau alte finanțări, cu încadrarea în plafonul zilnic de 10.000 lei către o persoană.

Totodată, conform legii, sunt interzise încasările fragmentate în numerar de la beneficiari pentru facturile a căror valoare este mai mare de 5.000 lei și, respectiv, de 10.000 lei, în cazul magazinelor de tipul cash and carry, precum și fragmentarea facturilor pentru o livrare de bunuri sau o prestare de servicii a căror valoare este mai mare de 5.000 lei, respectiv de 10.000 lei.

Conform art. 11 alin. (3) din Legea nr. 70/2015, persoanele juridice şi persoanele fizice autorizate pot transfera sume din contul lor bancar în contul persoanelor fizice, în baza documentelor justificative legale prezentate de plătitori. În completare, prin Legea nr. 344/2018 a fost introdusă o excepţie de la prevederea de mai sus. Astfel, în cazul operaţiunilor efectuate prin instrumente de plată cu acces la distanţă (de exemplu, internet banking), persoanele juridice şi persoanele fizice autorizate pot transfera sume din contul lor bancar în contul persoanelor fizice, cu condiţia existenţei documentelor justificative legale în evidenţa plătitorilor.

Sursa: Legea nr. 346 din 27 decembrie 2018 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2015 privind cazierul fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr. 4/03.01.2019 

Cazierul fiscal reprezintă un mijloc de evidenţă și urmărire a respectării disciplinei fiscale, contabile și financiare de către contribuabili, în care se ţine evidenţa persoanelor fizice, juridice și a entităţilor fără personalitate juridică ce au săvârșit fapte sancționate de legile fiscale, contabile, vamale și de cele care privesc disciplina financiară.

Conform art. 4 alin. (7) din OG nr. 39/2015, în situaţia în care sunt desemnaţi noi reprezentanţi/reprezentanţi legali şi se menţine starea de inactivitate fiscală pe o perioadă mai mare de un semestru calendaristic de la data înscrierii mențiunilor privind desemnarea noilor reprezentanţi legali în registrul comerţului sau în evidenţele autorităţilor şi instituţiilor publice la care sunt înregistrate celelalte persoane juridice şi entităţi fără personalitate juridică care nu se înregistrează la registrul comerţului, inactivitatea fiscală se înscrie şi în cazierul fiscal al acestora.

Prin excepţie de la prevederile de mai sus, potrivit Legii nr. 346/2018, în cazul contribuabilului aflat în procedura simplificată de insolvenţă, a celui care a intrat în faliment sau a contribuabilului pentru care s-a pronunțat ori a fost adoptată o hotărâre de dizolvare, inactivitatea fiscală nu se înscrie în cazierul fiscal al practicianului în insolvenţă desemnat în procedură potrivit legii.

Sursa: Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3.200 din 20 decembrie 2018 privind modificarea şi completarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3.386/2016 pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularelor 101 „Declaraţie privind impozitul pe profit” şi 120 „Decont privind accizele”, publicat în Monitorul Oficial nr. 18/08.01.2019

Prin prezentul ordin se aprobă noul model al formularului 101 „Declaraţie privind impozitul pe profit”, care va fi folosit începând cu declararea impozitului pe profit aferent anului 2018. Astfel, au fost modificate în mod corespunzător şi instrucţiunile de completare a acestuia, făcându-se precizări referitoare la:

  • modul de completare a perioadei pentru contribuabilii care devin plătitori de impozit pe profit în timpul anului (de exemplu, cei care trec de la plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor la plata impozitului pe profit prin opţiune, ca urmare a majorării capitalului social);
  • evidenţierea valorii cheltuielilor cu dobânzile nedeductibile fiscal pentru anul fiscal curent, dar care sunt reportate pentru perioada următoare, potrivit prevederilor Codului fiscal;
  • modul de înscriere a sumei ce reprezintă scutirea de impozit pe profit, în conformitate cu prevederile Legii cooperaţiei agricole nr. 566/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)




Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.