Sunt previziunile consonante cu așteptările?

Sunt previziunile consonante cu așteptările?

Numărul 7, 25 feb. - 2 mar. 2020  »  Comentariul ediției

Teodor Brateș

Avem toate motivele să luăm în considerare prognozele emise de instituții publice, agenții internaționale de rating, servicii specializate din sistemul financiar-bancar internațional și intern. În acest fel, identificând zonele consensuale, creștem gradul de certitudine privind anumite evoluții care vizează România, în context european și mondial. Când ne referim, bunăoară, la cifre privind ritmul creșterii economice, sunt evidente unele diferențe, însă, în esență, interesează – în cel mai înalt grad – tendințele care se conturează în aceeași „cheie” consensuală. Or, în ceea ce privește economia românească, prognozele pentru 2020 indică, fără excepții, continuarea procesului de creștere a produsului intern brut. Așa, de exemplu, în contextul amintit, previziunile economice publicate recent de Comisia Europeană (CE) estimează că economia comunitară va continua să urmeze o traiectorie de creștere constantă și moderată. Zona euro s-a bucurat până acum de cea mai lungă perioadă de creștere neîntreruptă de la introducerea monedei euro, în 1999. Conform previziunilor, creșterea produsului intern brut (PIB) al României se va menține la 3,8%, în 2020, și va fi de 3,5%, în 2021, în timp ce, pentru zona euro, aceasta va rămâne stabilă, la 1,2%, în 2020 și în 2021. Pentru UE, în ansamblu, se anticipează o ușoară încetinire a creșterii, la 1,4%, în 2020 și 2021, în scădere față de 1,5%, în 2019.

Faptul că la nivelul Executivului de la Bruxelles se reconfirmă prognoza potrivit căreia creșterea economică a României se va menține cu mult peste nivelul mediu comunitar este de natură a genera un interes deosebit, inclusiv (sau chiar prioritar) la nivelul microeconomic, principala zonă de activitate a profesioniștilor contabili. Când peste trei pătrimi din exportul țării noastre se derulează în spațiul Uniunii Europene, nu mai trebuie adus niciun argument în sprijinul ideii că influența evoluțiilor comunitare prezintă un interes special pentru fiecare entitate economico-socială. Este vorba despre un interes determinat, în principal, de considerente pragmatice, începând cu elaborarea planurilor de afaceri ale fiecărei firme. Procesele de integrare europeană includ organic nivelul microeconomic, cu toate efectele care decurg de aici.

Din acest motiv se justifică luarea în considerare, cu seriozitate maximă, a amintitei prognoze a Comisiei Europene. Astfel, este de reținut evaluarea potrivit căreia crearea continuă de locuri de muncă, creșterea robustă a salariilor și o combinație de politici cu rol de susținere ar trebui să ajute economia europeană să mențină o evoluție cât de cât acceptabilă, nu numai din punct de vedere economic, ci și social. Consumul privat și investițiile, în particular în sectorul construcțiilor, vor continua să alimenteze creșterea economică. Cităm: „Se estimează că investițiile publice, în special în infrastructura de transport și în cea digitală, vor crește semnificativ în mai multe state membre. Împreună cu semne încurajatoare de stabilizare în sectorul manufacturier și cu o posibilă reluare a creșterii fluxurilor comerciale mondiale, toate acestea ar trebui să permită economiei europene să își continue expansiunea. În același timp, acești factori par a fi insuficienți pentru a plasa viteza creșterii pe o treaptă superioară”.

În ce măsură aceste considerații și considerente interesează lumea afacerilor din România până la nivel microeconomic? Un posibil răspuns la această întrebare găsim în dezbaterea care a avut loc la recenta ședință a Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României. Astfel, se reconfirmă accelerarea creșterii volumului de vânzări și cumpărări de mărfuri și servicii, cu toate că aportul consumului privat scade ceva mai vizibil, fiind consistent depășit de cel al formării brute de capital fix, a cărei dinamică anuală este revizuită în sens ascendent. Noile date relevă, însă, și o majorare mai pronunțată a impactului exportului net, pe fondul reaccelerării mai evidente a creșterii importurilor, în raport cu cea a exporturilor de bunuri și servicii, reflectată și de reamplificarea dinamicii anuale a soldului negativ al balanței comerciale. La rândul său, deficitul de cont curent continuă să se adâncească, într-un ritm anual doar ușor încetinit, iar acoperirea cu investiții străine directe și transferuri de capital își prelungește deteriorarea. Slăbirea exporturilor s-a asociat cu accentuarea declinului producției industriale, în principal pe seama segmentului auto. Cei mai recenți indicatori cu frecvență ridicată sugerează și o restrângere a decalajului negativ dintre contribuția consumului privat la avansul economic și cea aparținând investițiilor. În cazul exportului net este posibilă o diminuare ușoară a aportului negativ, pe fondul unei pierderi de ritm mai evidente a importurilor în comparație cu cea a exporturilor de bunuri și servicii. Deficitul de cont curent și-a accelerat, însă, creșterea, ca urmare a înrăutățirii balanței veniturilor primare și a celei a veniturilor secundare, iar gradul de acoperire a acestuia cu fluxuri de capital autonom a continuat să scadă.

Toate acestea sunt date și fapte deosebit de preocupante, care relevă și legătura, în dublu sens, dintre macro și microeconomia țării, legătură cu o prezență și influență permanentă și în activitatea profesioniștilor contabili. Este o concluzie majoră – premisă a procesului obligatoriu de regândire, de readaptare a planurilor de afaceri în consonanță cu dinamica realităților lumii în care trăim.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!


Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.