Târgurile de Sărbători. Tradiția, ca valoare adăugată

Târgurile de Sărbători. Tradiția, ca valoare adăugată

Numărul 48-49, 19 dec. 2017 - 15 ian. 2018  »  Eveniment

Alexandra Rizea

Practic, în toate așezările urbane din țara noastră s-au deschis tradiționalele Târguri ale Sărbătorilor de Iarnă. Denumirile sunt dintre cele mai diverse, multe dintre ele punând accentul pe ceea ce numim „specific local”. De la olărit până la fructificarea roadelor oieritului, de la băuturi preparate după străvechi obiceiuri până la inimitabilele țesături de casă, de la folclorul muzical nealterat până la pictura naivă, totul se înfățișează policrom, inspirat, marcat de talent și fantezie.

Ar însemna că negăm evidențele dacă nu vom sublinia că avem de-a face cu un fenomen predominant comercial, cu operațiuni de vânzare și cumpărare clasice, interesul major al celor care își prezintă oferta fiind obținerea unui profit cât mai mare. Tot dintr-o perspectivă economică, apare cât se poate de clar că piața de profil este marcată de o tot mai acerbă concurență, ceea ce implică nu numai sporirea avantajelor comparative, ci – mai ales – a celor competitive. Din momentul în care includem în analiză aceste elemente, nu putem să nu constatăm locul și rolul extrem de importante ale tradițiilor autentice în afacerile celor care își vând produsele la târgurile de Sărbători.

Acesta este, de fapt, elementul-cheie: AUTENTICITATEA. Într-o lume bântuită de kitsch-uri, potențialii cumpărători doresc, cu toată îndreptățirea, să se bucure de bunuri care respectă riguros tradițiile, a căror autenticitate, originalitate și calitate (înțeleasă pe toate planurile, de la utilitate până la mesajul artistic) reprezintă cu adevărat valoare adăugată. Olarii din Horezu și Corund, producătorii de horincă din Maramureș, podgorenii din Vrancea, specialiștii în prepararea mezelurilor din Dobrogea și Munții Apuseni, ansamblurile folclorice ale Junilor Brașovului și ale călușarilor din Olt au ca atu modul în care păstrează și continuă tradițiile. Contrafacerile, modernismele stridente, kitsch-urile, falsificarea rețetelor originare, alte și alte năravuri sunt tot mai des respinse de cumpărători, ceea ce impune vânzătorilor standarde mai înalte.

Vizitatorii târgurilor au de unde alege. De fapt, tocmai alegerea este cea mai dificilă, însă competiția stimulează formarea unui preț de piață corect. Se vădește, astfel, marele potențial al sectorului economico-social definit prin industriile artizanale și meșteșugărești. Actualele târguri atestă un proces de revigorare a acestor domenii, iar prin politici publice adecvate s-ar putea stimula și mai puternic inițiativa locală care asigură, odată cu mai buna valorificare a resurselor naturale, un grad mai înalt de ocupare a forței de muncă.

Competiția capătă, de asemenea, o dimensiune externă tot mai accentuată. Organizarea tradiționalelor Târguri de Crăciun în mai toate capitalele țărilor europene reprezintă, din foarte multe unghiuri de vedere, repere pentru propriile noastre acțiuni, începând, firește, cu persoanele, familiile, echipele care își prezintă produsele și terminând cu autoritățile publice. Avem ce învăța de la alții, nu imitându-i (pentru că tocmai autenticitatea „vinde mai bine marfa”), ci în modul de expunere, în respectul față de reguli, față de clienți, în doza de civilitate și de moralitate pe care o presupune competiția locală.

În rest, nu ne rămâne decât să ne bucurăm de tot ceea ce ne oferă bun, valoros, autentic Târgurile de Sărbători.

(Copyright foto: agcreativelab / 123RF Stock Photo)

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!