Ultima reuniune din 2017 a Consiliului European

Ultima reuniune din 2017 a Consiliului European

Numărul 48-49, 19 dec. 2017 - 15 ian. 2018  »  Prim-plan decizional

Implicarea României (beneficii și costuri) în politici comunitare majore

Securitatea și apărarea, dimensiunea socială a Uniunii Europene (UE), educația și cultura, politica UE în domeniul migrației au fost câteva dintre temele incluse pe agenda ultimei reuniuni din acest an a Consiliului European, desfășurată în perioada 14-15 decembrie, la Bruxelles. De asemenea, au avut loc discuții privind stadiul procesului de retragere a Marii Britanii din UE.

Lansarea oficială a instrumentului de cooperare în domeniul securității și apărării

Potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale, în marja Consiliului European, președintele României, Klaus Iohannis, a participat la Summitul Euro+, la care au luat parte și statele membre non-euro.

În ceea ce privește domeniul securității și apărării, a fost lansat oficial instrumentul de Cooperare Structurată Permanentă (PESCO). Președintele Klaus Iohannis a reiterat angajamentul României de a participa la PESCO, subliniind faptul că operaționalizarea acestui instrument ar trebui să conducă la dezvoltarea mai eficientă a capabilităților militare și la creșterea coeziunii între statele membre.

Președintele României a subliniat importanța aprofundării cooperării UE-NATO prin implementarea Declarației de la Varșovia și prin adoptarea de noi măsuri în ceea ce privește sporirea mobilității transfrontaliere și a combaterii terorismului.

Referitor la Fondul european pentru apărare, președintele Klaus Iohannis a reliefat rolul acestuia în consolidarea cooperării între statele membre în proiecte din sfera apărării și susținerea României pentru un acces deschis și echitabil al industriilor naționale de apărare și al IMM-urilor din toate statele membre la piața europeană de apărare.

Consolidarea dimensiunii sociale a UE

Liderii europeni au abordat, totodată, aspecte legate de dimensiunea socială a Uniunii Europene. Președintele Iohannis a susținut consolidarea acesteia pe baza concluziilor Summitului de la Göteborg, printr-un efort comun al statelor membre UE care să vizeze întărirea convergenței economice și a coeziunii sociale la nivelul întregii Uniuni. De asemenea, a subliniat necesitatea utilizării tuturor instrumentelor disponibile pentru obținerea unor soluții echilibrate în domeniul social și a arătat că menținerea mobilității lucrătorilor este un element esențial.

În ceea ce privește discuțiile referitoare la educație și cultură, președintele României a exprimat susținerea pentru o cooperare mai aprofundată a statelor membre UE. El a reliefat faptul că măsurile în acest domeniu trebuie să vizeze îmbunătățirea competențelor lingvistice și digitale și facilitarea accesului la piața muncii pentru toți cetățenii europeni. Din această perspectivă, a exprimat susținerea consolidării politicilor europene în materie de cultură și educație, care contribuie la promovarea identității europene, consolidarea convergenței economice și a coeziunii sociale la nivelul întregii Uniuni. Totodată, a subliniat importanța dezvoltării industriilor culturale și creative, pentru o valorificare cât mai bună a potențialului deosebit al acestui domeniu, în special în contextul evoluțiilor tehnologice și digitale.

Referitor la politica UE în domeniul migrației și azilului, președintele României a reiterat disponibilitatea țării noastre de a contribui activ la avansarea discuțiilor în vederea identificării de soluții acceptabile pentru toate statele membre. El a accentuat importanța continuării cooperării cu partenerii externi, state de origine și de tranzit, ca element-cheie în abordarea cauzelor profunde ale migrației și identificarea de soluții pe termen lung.

Cu privire la finanțarea acțiunilor externe ale UE, Președintele României a evidențiat faptul că instituirea unui instrument financiar destinat stopării migrației ilegale necesită o analiză aprofundată, mai ales în contextul negocierilor pentru viitorul buget multianual al Uniunii.

Angajament ferm de aderare la zona euro

Președintele Klaus Iohannis a participat la Summitul Euro în format extins, reuniune la care discuțiile s-au concentrat pe modalitățile de consolidare a Uniunii Economice și Monetare. Președintele României a apreciat faptul că toate statele membre participă la Summit, inclusiv cele care nu fac parte din zona euro, evidențiind necesitatea avansării în procesul de consolidare a Uniunii Economice și Monetare printr-o abordare incluzivă și consensuală a statelor membre. În context, Președintele Klaus Iohannis a reiterat angajamentul ferm al României de a adera la zona euro cât mai curând posibil, arătând că, pentru țara noastră, adoptarea monedei unice este un obiectiv de importanță esențială, atât pentru economia națională și prosperitatea pe termen lung a cetățenilor români, cât și pentru poziționarea noastră în interiorul Uniunii.

România, parteneriat strâns cu Marea Britanie și după Brexit, în sferele de interes comun

La reuniunea Consiliului European în format UE 27 care a avut loc vineri, 15 decembrie, liderii europeni au evaluat stadiul progreselor înregistrate în cadrul negocierilor privind Brexit-ul în cele trei domenii specifice (drepturile cetățenilor, frontiera cu Irlanda și decontul financiar). Ca urmare a unei analize aprofundate, liderii europeni au apreciat că s-au înregistrat progrese suficiente în cele trei domenii. În consecință, au decis trecerea la cea de-a doua fază a negocierilor cu Marea Britanie, respectiv cea privind viitoarele relații dintre Uniunea Europeană și Marea Britanie.

Potrivit comunicatului Administrației Prezidențiale, din perspectiva României, rezultatele obținute până în prezent reflectă integral obiectivele urmărite în negocieri. Astfel, în ceea ce îi privește pe cetățenii români aflați pe teritoriul Marii Britanii și pe membrii lor de familie, aceștia vor beneficia de toate drepturile deja dobândite și acoperite de legislația europeană și după momentul retragerii Marii Britanii din UE. Astfel, va fi menținut transferul tuturor prestațiilor de securitate socială, inclusiv cele familiale și alocațiile pentru copii, și vor fi recunoscute calificările profesionale obținute sau în curs de obținere înainte de momentul retragerii. Au mai fost agreate, totodată, și principiile referitoare la reîntregirea familiilor, iar viitorii membri de familie, respectiv copiii cetățenilor acoperiți de acordul de retragere, vor beneficia de aceleași drepturi.

Pentru obținerea noului statut (settled status) pentru toți cetățenii UE din Marea Britanie, procedurile administrative vor fi transparente, simplificate și vor avea costuri minime.

Referitor la aspectele financiare, fondurile alocate României pentru perioada de programare 2014-2010 nu vor fi reduse.

De asemenea, au fost adoptate liniile directoare care vor sta la baza unui nou mandat de negociere pentru o perioadă de tranziție, cât și pentru cadrul viitoarelor relații.

Direcțiile adoptate reliefează aspecte precum: necesitatea finalizării tuturor elementelor care țin de prima fază a negocierilor și consolidarea rezultatelor obținute prin începerea redactării acordului de retragere, condiționarea negocierilor din faza a doua de respectarea pe deplin a tuturor angajamentelor asumate în prima fază și intenția de a avea și pe viitor un parteneriat strâns cu Marea Britanie în domenii de interes comun, precum securitate, apărare și politică externă.

În contextul adoptării liniilor directoare, Președintele României a subliniat interesul țării noastre ca în cadrul relațiilor viitoare să se definească un parteneriat strâns cu Marea Britanie pe zonele de interes comun, inclusiv pe cele de securitate, apărare, relații externe, lupta împotriva terorismului.

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!