Aproximativ 60%-70% dintre antreprenorii interesați de crowdlending (finanțare participativă prin intermediul împrumuturilor - n.r.) explorează această soluție după un refuz bancar sau după un proces de creditare foarte lent, arată o analiză realizată de Venevo, platforma românească de finanțare participativă prin împrumuturi, relatează Agerpres. „Cele mai multe solicitări vin de la antreprenori care au nevoie de capital într-un orizont de timp scurt și nu reușesc să obțină finanțare bancară în ritmul în care se mișcă business-ul lor. Din interacțiunile pe care le avem, aproximativ 60%-70% dintre antreprenorii care ajung în zona de crowdlending vin după un refuz bancar sau după un proces de creditare foarte anevoios”, spune Matei Oprea, CEO Venevo.

Compania menționează că piața de crowdlending rămâne slab documentată la nivel local, deși interesul din partea antreprenorilor și investitorilor crește vizibil. Conform sursei citate, nicio autoritate națională nu publică încă statistici detaliate despre IMM-urile finanțate prin crowdlending, iar platformele active nu au obligații de raportare granulară privind numărul de proiecte, profilurile companiilor sau volumele direcționate către business-uri.

„Pe baza datelor pe care le avem, vedem o piață aflată într-un stadiu incipient ca volum, dar într-o fază clară de creștere accelerată. Cererea există și este în creștere, însă lipsa de transparență și absența unui cadru unitar de raportare fac dificilă înțelegerea exactă a dimensiunii actuale. Tocmai de aceea este important ca această zonă să devină mai bine structurată și mai clar vizibilă pentru antreprenori și investitori”, a adăugat Matei Oprea.

Potrivit analizei, din discuțiile directe cu antreprenorii reiese că cele mai frecvente nevoi de finanțare se regăsesc în intervalul 35.000 - 150.000 de euro. IMM-urile mici solicită de obicei sume cuprinse între 25.000 și 50.000 de euro, în timp ce business-urile cu tracțiune, care au deja o bază operațională solidă, se orientează către finanțări între 75.000 și 150.000 de euro pentru extindere, investiții sau consolidarea cashflow-ului.

Crowdlending-ul rămâne încă, la nivel general, o zonă dominată de finanțări de tip micro-împrumut pentru business, însă România începe să se alinieze treptat modelului din Europa Centrală și de Est, unde multe proiecte de finanțare se încadrează în intervalul 50.000 - 300.000 de euro per rundă.

Profilul companiilor care se uită către crowdlending este variat: producție mică și ateliere manufacturiere, HoReCa (extinderi, echipamente, renovări), eCommerce și retail, servicii medicale și profesionale, dar apare aici și o categorie emergentă - creatori și artiști cu comunități consolidate, care vor să își finanțeze proiecte cu impact economic real împreună cu publicul lor. În paralel, tot mai multe companii cu tracțiune folosesc crowdlending-ul ca instrument complementar - peste facilitățile bancare existente, pentru a susține extinderea sau pentru a acoperi decalajele de cashflow.

Analiza Venevo arată două direcții clare: business-urile care caută alternative după dificultăți în relația cu banca și companiile mature care au nevoie de capital suplimentar pentru a-și menține ritmul de creștere.

„Vedem tot mai des antreprenori care privesc crowdlending-ul ca o completare la instrumentele financiare pe care le utilizează. Au deja o relație bancară, dar au nevoie de capital suplimentar pentru a-și susține ritmul de creștere, pentru a acoperi decalajele de cashflow sau pentru a finanța proiecte noi. Pentru ei, avantajul este că pot structura finanțarea într-un mod mai apropiat de realitatea business-ului lor”, subliniază Matei Oprea.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)