Badea (BNR): Prezentul și viitorul nostru depind de funcționarea eficientă a piețelor de capital
Numărul 46, 26 nov. - 2 dec. 2025 » Analize și sinteze
Prezentul, dar și viitorul nostru depind de funcționarea eficientă a piețelor de capital, deoarece economiile cu piețe de capital solide cresc mai rapid și fac față șocurilor economice mult mai bine, a declarat prim-viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Leonardo Badea, citat de Agerpres.
„Nu doar prezentul, ci și viitorul nostru depinde de funcționarea eficientă a piețelor de capital. Economiile cu piețe de capital solide cresc mai rapid, inovează mai mult și fac față șocurilor economice mult mai bine decât cele care depind în mod covârșitor de un singur fel de finanțare. Este, deci, cu atât mai surprinzător paradoxul în fața căruia ne aflăm. Uniunea Europeană integrează una dintre cele mai mari economii din lume, companii de talie mondială și forță de muncă calificată, și, cu toate acestea, piețele europene de capital sunt încă fragmentate, cu potențial parțial nevalorificat în raport cu exemplul pieței americane”, a spus Badea la evenimentul „30 de ani de Bursă - trecut, prezent și viitor al pieței de capital”, organizat de Bursa de Valori București.
Potrivit acestuia, în Europa, doar 20% din finanțarea corporativă provine de pe piețele de capital, iar 80% din piața bancară. În Statele Unite, raportul este inversat - aproximativ 80% din finanțarea corporativă provine de pe piețele de capital și doar 20% din împrumuturi bancare.
Oficialul BNR a subliniat că sunt 10 ani de când a fost lansată oficial Uniunea Piețelor de Capital, însă progresul a fost extrem de lent, existând 27 de regimuri de reglementare diferite, legi variate privind insolvența, sisteme fragmentate de compensare și decontare și diferențe culturale în preferințele investitorilor.
Leonardo Badea a mai semnalat că experiența piețelor emergente din regiune pune în evidență potențialul de creștere, iar Bursa de Valori București demonstrează că evoluția este posibilă, în contextul în care capitalizarea pe piață s-a dublat în ultimii cinci ani, ajungând la aproape 57 miliarde euro în 2025, iar numărul investitorilor retail a crescut cu 348%, depășind 274.000 de investitori.
„Acest ritm important de dezvoltare a fost susținut prin noi listări de companii private, prin introducerea la tranzacționare a unor pachete de acțiuni ale unor companii la care statul este acționar, precum și prin emisiunea de obligațiuni guvernamentale. Indicele BET-Total-Return a înregistrat o performanță de plus 230% în ultimii cinci ani, plasându-se pe locul doi în regiune și depășind semnificativ piețele emergente globale. Cifrele confirmă că reformele instituționale consistente dublate de angajament strategic pot determina pe piețele din Europa de Est performanțe comparabile cu cele ale piețelor mature”, a explicat Badea.
Totodată, a adăugat el, reclasificarea Bursei de Valori București la statutul de „piață emergentă secundară”, în urma upgrade-ului acordat de FTSE Russell în 2020, a consolidat încrederea investitorilor străini, a crescut lichiditatea și a îmbunătățit vizibilitatea companiilor românești pe plan internațional.
„Observând evoluția companiilor cotate la BVB, trebuie subliniat că, în termeni economici, ponderea companiilor nefinanciare listate este încă redusă. În 2024, acestea au generat doar 4,5% din valoarea adăugată brută a sectorului nefinanciar, au angajat 1,3% dintre salariați și au deținut 6,6% din active. Aceste proporții indică însă în mod evident că există un spațiu foarte amplu pentru extinderea bazei de emitenți”, a subliniat prim-vice guvernatorul.
Potrivit acestuia, se remarcă, de asemenea, un grad ridicat de concentrare din punct de vedere al cifrei de afaceri. Companiile din sectorul industriei extractive dețin cea mai importantă pondere în cifra de afaceri a companiilor listate (40%), deși sunt în număr de trei. Sectorul cu cele mai multe firme este cel al industriei prelucrătoare (34 firme), care cumulează 27% din cifra de afaceri. Cele 4 companii din sectorul utilităților dețin 23% din cifra de afaceri a firmelor listate, a treia cea mai ridicată pondere. Nicio firmă din sectorul agricol nu este însă listată pe piața principală în acest moment.
„Merită subliniat că, din anumite perspective, companiile listate au o performanță economică și financiară superioară celei a ansamblului companiilor nefinanciare. Rentabilitatea activelor (ROA) a fost de 9,8% în 2024, cu 1,2 puncte procentuale peste media sectorului, iar sănătatea financiară a companiilor listate este mult mai bună decât cea a întregului sector al companiilor nefinanciare din România. Aceste companii înregistrează niveluri mai favorabile, atât ale gradului de îndatorare cât și ale lichidității generale și termenului de recuperare a creanțelor. În special gradul de îndatorare redus (38% vs. 163% la nivel agregat) indică un spațiu considerabil al acestor companii de a atrage finanțare suplimentară pentru a-și desfășura activitatea în viitor”, a precizat Leonardo Badea.
În același timp, a mai spus el, companiile listate la BVB prezintă caracteristici mai robuste ale structurii de finanțare comparativ cu restul economiei. Acestea se bazează semnificativ pe capital propriu (65%, comparativ cu 36% la nivelul întregii economii), iar datoriile comerciale reprezintă a doua sursă de finanțare. Portofoliul de creditare bancară acordat companiilor listate însuma, în septembrie 2025, 9,4 miliarde lei și prezenta o calitate superioară comparativ cu cel aferent întregului segment de companii nefinanciare.
„Deși la nivel agregat rata NPL, adică a creditelor neperformante, în România este de 2,82%, în cazul companiilor nefinanciare listate aceasta era de numai 0,15% în septembrie 2025”, a punctat oficialul BNR.
Pe de altă parte, având în vedere preocuparea privind cauzele structurale ce determină deficitul ridicat al contului curent, Badea a menționat că, din perspectiva activității de comerț exterior, la finalul anului 2024, companiile listate la BVB au o însemnătate relativ redusă în totalul importurilor și exporturilor, de 6,2 miliarde euro, respectiv 4 miliarde euro (echivalentul a 5,6% și, respectiv, 5,2% din total economie).
„Analizate în ansamblu, aceste date nu indică doar poziția curentă, ci evidențiază și amploarea potențialului de dezvoltare. De aceea, privesc cu încredere către oportunitățile care se prefigurează. Și nu doar în cazul țării noastre, ci al întregii regiuni. Infrastructura digitală avansată facilitează tranziția rapidă către sisteme de piață moderne. Creșterea veniturilor generează rezerve importante de capital investibil. Apartenența la UE oferă un cadru solid de reglementare și acces la resurse financiare. Procesul de aderare la OECD determină creșterea transparenței pe piață și implementarea unei strategii articulate de dezvoltare a pieței de capital; centrele emergente de inovare din București, Praga, Tallinn sau Varșovia cultivă și vor cultiva acest apetit al întreprinderilor de a folosi instrumentele pieței de capital pentru finanțare. Calea de urmat pentru Europa de Est constă atât în dezvoltarea regională, cât și în integrarea cu piețele europene mai largi”, a mai spus reprezentantul BNR.
Acesta și-a exprimat convingerea că piața de capital din România va urma acest drum și, la 30 de ani de funcționare a BVB, ne aflăm nu doar în fața unei analize a ceea ce s-a întâmplat, ci și în fața unei provocări asupra evoluției a ceea ce trebuie să se întâmple.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)





„Cultura ca bun public”, temă de dezbateri și inițiative
Sărbătoare în lumea muzicală: împlinirea a 85 de ani de existență a Corului Academic Radio
Într-un turneu memorabil, Orchestra Simfonică București reinterpretează capodopere ale muzicii clasice
Constelația artelor pe „ecranele” Institutului Cultural Român
Educația prin lectură, un obiectiv major susținut prin inițiative valoroase
Toamna teatrală: un festival național la a XXXV-a ediție
Bucureștiul, capitala celui mai așteptat festival cinematografic al acestei toamne
Galați, octombrie 2025: epicentru al comediei teatrale românești