Înmulțirea și sporul calitativ al dezbaterilor pe teme economico-sociale actuale răspunde unor nevoi stringente, definite sintetic prin două obiective complementare: evitarea recesiunii și reluarea creșterii economice. Ideea de bază vizează modalitățile practice de rezolvare a urgențelor într-o perspectivă pe termen mediu și lung.

Nu este deloc întâmplător că prefixul „re” este utilizat tot mai des când se examinează teme esențiale în materie de acte decizionale. Re-așezări, re-gândiri, re-ierarhizări, re-clasificări, precum și alți termeni uzuali în perioada actuală reflectă nu numai necesitatea de a se răspunde adecvat la dificultățile majore de ordin fiscal-bugetar, ci și de a situa corecțiile inevitabile într-un context național, european și global caracterizat printr-un complex de riscuri, provocări, dar și de oportunități. Se au, deci, în vedere transformările din sferele tehnică și tehnologică prin care capitalul și munca pot să genereze mai multă valoare adăugată a cărei structură să fie consonantă cu vremurile pe care le trăim.

Sub aspect metodologic, tot mai multe dintre soluțiile propuse converg spre consolidarea colaborării la nivel local, la scară sectorială și națională între instituțiile publice, mediul de afaceri și zona academică. În acest fel de creează și mecanisme, inclusiv informale, pentru desfășurarea unei asemenea conlucrări, orientare care s-a dovedit benefică în special în ceea ce privește opțiunea cvasiunanimă pentru fructificarea beneficiilor oferite de digitalizare, de inteligența artificială. Faptul că, de la începutul anului curent au intrat pe piață încă 51.000 de firme (astfel încât numărul celor care își raportează rezultatele a depășit 917.000) se explică – în mare măsură – prin conștientizarea oportunităților legate nemijlocit de noile tehnologii. Acest spor este însoțit de creșterea cifrei de afaceri față de perioada similară din 2024 de la 490 miliarde de euro la 528 miliarde de euro.

Asemenea procese și fenomene au impus și impun luarea în considerare, cu toată seriozitatea, a cerinței prioritare de a se elabora și aplica politici publice pe platforma de lucru constituită de stadiul actual și perspectivele erei digitale, cu ansamblul componentelor ei structurale. Nu este dificil de constatat că se re-inventează întregul ecosistem economico-financiar, cu prelungirile firești în afara socialului.

În vederea valorificării oportunităților evocate s-a trecut pe o scară mai largă la evaluarea corectă a raportului dintre dimensiunea tehnică a schimbărilor și dimensiunea umană a transformărilor economico-sociale din perioada pe care o traversăm. În special profilarea personalului, pe toate treptele de învățământ, inclusiv cel dual, în funcție de principalele tendințe de re-profesionalizare din lume reprezintă un deziderat de prim ordin, decisiv, pe fond, întrucât tehnica și tehnologiile nu pot singure să dea întreaga lor măsură în privința rezultatelor pozitive fără contribuția factorului uman.

Oricât de elementar, de banal ar fi acest adevăr, din păcate, el nu este suficient asimilat în practică. Tocmai de aceea ne confruntăm cu multe dintre dificultățile din prezent care se pot agrava în absența unor măsuri proactive în toate domeniile și la toate nivelurile decizionale.

Considerentele și considerațiile care decurg din examinarea adevăratelor stări de fapt și de spirit din societate nu au o valoare pur teoretică. Prin urmare, ar fi de dorit să constituie repere ale unei gândiri științifice moderne, deschizătoare de orizonturi inovative, începând – cum se spune – de la „firul ierbii”. Chiar dacă vom avea în viitorul apropiat doar o creștere economică moderată, există premisele necesare pentru o relansare consistentă, însă identificarea și valorificarea acestora rămâne un imperativ de maximă urgență. Un management caracterizat printr-un tot mai pronunțat simț al perspectivei constituie șansa de transformare a posibilului în real pe întreaga arie a vieții noastre economico-sociale. 

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)