Cele mai recente luări de poziție ale exponenților lumii afacerilor atestă derularea unor procese și fenomene economico-sociale demne de toată atenția. Avem în vedere, în special, integrarea tot mai pronunțată a cerințelor urgente în viziuni și acțiuni de o mai largă perspectivă. În acest mod este cvasiîmpărtășită opinia potrivit căreia rămâne posibilă evitarea recesiunii prin elaborarea și aplicarea de strategii bazate, în cea mai mare măsură, pe promovarea pe scară largă a noilor tehnologii și pe întregul lanț de creare a valorii, precum și pe politici proactive.

Într-un anumit sens se caută răspunsuri viabile la o întrebare formulată metaforic, dar cu o considerabilă substanță practică: ce modalitate trebuie aleasă pentru a construi punți pe un teren alunecos, instabil? Structurat pe patru paliere interdependente, răspunsul care a întrunit majoritatea opțiunilor vizează, în esență, așezarea procesului decizional la toate nivelurile și în toate domeniile pe o temelie instituțională, organizațională, tehnică și umană subordonată avantajelor comparative și competitive, având ca finalitate un nou model de business. „Cheia” demersurilor îndreptate spre realizarea acestui deziderat o constituie angajamentul ferm față de inițierea și desfășurarea investițiilor strategice.

În ultimul timp, referirile la noul model de business sunt legate strâns de conceptul ESG (acronimul vine de la denumirea în engleză a Mediului [Environment, Social (nu mai este nevoie de traducere) și Governance (guvernanță)]. Toate sunt subordonate ideii strategice de protejare a mediului în condițiile schimbărilor climatice, de promovare a politicilor care îi vizează simultan pe angajați, clienți, furnizori și (foarte important) care privesc relațiile cu diverse comunități, prin luarea în considerare a pozițiilor firmelor pe toate categoriile de piețe, de guvernanța corporativă care asigură o conducere eficientă, racordată la realitățile în mișcare. Sunt surse generatoare de stabilitate, predictibilitate, transparență, responsabilitate. Sigur, atât elementele componente, cât și ordinea în care sunt menționate comportă analize, dezbateri, însă mesajul apare deosebit de limpede: capacitatea de anticipare pe fundamentul realităților dinamice se reflectă în strategii adecvate, iar tacticile se cer pe deplin consonante cu obiectivele pe termene medii și lungi, dar adaptate operativ la cele mai diverse conjuncturi.

Bineînțeles, toate acestea presupun obligatoriu recursul la instrumente performante, respectiv digitalizarea, inteligența artificială. Legătura organică dintre scop și mijloc a constituit, cum se știe, o temă principală de reflecție la recentul Congres al profesiei contabile, astfel încât să potențeze acțiunile aferente.

Prin considerațiile și considerentele expuse ajungem la ceea ce reprezintă preocuparea centrală la nivel național în actuala perioadă, și anume, măsurile fiscal-bugetare și impactul lor direct și indirect asupra lumii afacerilor. În rubrica noastră cotidiană „Telex” informăm operativ despre măsuri, despre modalitățile de aplicare a acestora, despre reacții, comentarii, propuneri, în special din zona capitalului privat. Prin urmare, nu mai revenim asupra unor detalii. Important este – tot din unghiul de abordare care ține seama de raportul dintre strategie și tactică – să se identifice, cu precădere, ceea ce este esențial și, în consecință, constituie „materia primă” pentru planurile de afaceri, cu accent pe anul viitor. Se cere, deci, acționat, începând cu nivelul micro, pentru revenire a apetitului investițional, cel puțin la o cotă echivalentă cu potențialul existent. Rămân, firește, valabile pentru buna funcționare a „motoarelor” clasice: consumul, creditarea, alocarea fondurilor publice. Însă, centrul de greutate trebuie și este pe deplin posibil să fie mutat nu numai în vederea adaptării rapide la schimbări, ci predominant spre deschiderea de căi și mijloace care să fie cu un pas înainte față de transformările din prezent. Adică, accentul să fie pus pe inovare, de la concepție la practică, de la strategie la tactică. Buna gestionare a riscurilor nu este un obiectiv realist fără o mai bună gestionare a oportunităților. De aici, nevoia de soliditate a viziunii însoțită de permanenta grijă de adaptare la aceasta a mijloacelor de acțiune. 

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)