Comisia Europeană a aprobat, zilele trecute, adăugarea produsului „Batog de sturion” din România în registrul său de indicații geografice protejate (IGP), informează un comunicat de presă al Executivului comunitar, citat de Agerpres. „Batogul de sturion” din România este un aliment obținut din fileuri dorsale de sturioni din acvacultură. Acest soi de sturioni posedă caracteristici dezirabile, deoarece dieta lor seamănă cu cea a sturionilor sălbatici, în timp ce trăiesc în condiții favorabile creșterii și reproducerii într-un mediu controlat, fără contaminanți. Filetat, jupuit și porționat manual, fileul are o structură compactă pentru feliere ușoară.

Procesul de fabricație a „Batogului de sturion” include sărarea cu un amestec de sare gemă și zahăr, uscarea pentru a obține consistență cu o umiditate reziduală de cel puțin 35% și afumarea cu lemn de esență tare pentru a spori aroma și culoarea. Gustul dulce-sărat este însoțit de un gust cărnos specific speciei de sturioni.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Agriculturii, indicația geografică protejată (IGP) arată legătura dintre regiunea geografică specifică și denumirea produsului, în cazul în care o anumită calitate, reputație sau altă caracteristică poate fi atribuită în mod esențial originii sale geografice. Pentru a beneficia de această etichetă de calitate, cel puțin una dintre etapele de producție, prelucrare sau preparare trebuie să aibă loc în regiune.

Aria geografică a produsului „Batog de sturion” IGP este aria județului Tulcea, conform organizării administrative a României. Aceasta include Delta Dunării și gurile Dunării cu ieșire la Marea Neagră.

Caracteristica de sustenabilitate este determinată de faptul că, din anul 2006, România protejează sturionii printr-un regim de prohibiție a pescuitului lor în habitatele naturale, inclusiv cele din aria geografică. „Batog de sturion” IGP contribuie la protejarea resurselor naturale, prin folosirea ca materie primă a sturionilor din acvacultură.

„Sturionii din acvacultură conferă produsului proprietățile necesare obținerii caracteristicilor organoleptice, având o dietă alimentară apropiată de cea a sturionilor din mediul natural, în condiții similare propice dezvoltării și reproducerii, crescuți într-un mediu acvatic controlat, fără contaminanții din mediul natural”, se arată în comunicat.

Cererea de înregistrare a produsului „Batog de sturion” IGP se bazează pe reputație, câștigată datorită profilului senzorial și aromei complexe obținute prin procesul tradițional de prelucrare, a gustului rafinat asemănător cu cel al cărnii de pasăre, a aspectului uniform și a texturii delicate, dar ferme, caracteristică mușchiului dorsal al sturionului.

„Batog de sturion” a fost recunoscut ca un reputat preparat al ariei geografice delimitate fiind menționat în diferite publicații.

Până acum, România avea înregistrate la nivel european 15 produse, din care 12 cu Indicație Geografică Protejată (IGP): Magiun de prune de Topoloveni, Salam de Sibiu, Novac afumat din Țl europenara Bârsei, Scrumbie afumată de Dunăre, Telemea de Sibiu, Cârnați de Pleșcoi, Cașcaval de Săveni, Salata cu icre de știucă de Tulcea, Plăcintă dobrogeană, Pită de Pecica, Salinate de Turda și Cârnații din topor din Vâlcea; unul cu Denumire de Origine Protejată (DOP), respectiv Telemea de Ibănești și două cu Specialitate Tradițională Garantată (STG) - Salată tradițională cu icre de crap și Sardeluță Marinată fabricată potrivit tradiției din România.

În prezent, România mai are 13 produse aflate în etapa de verificare la nivelul Comisiei Europene: 4 pentru înregistrare ca Indicație Geografică Protejată (IGP) și 9 pentru înregistrare ca Specialitate Tradițională Garantată (STG). Printre produsele identificate pentru o posibilă înregistrare la nivel european se află: Telemea de Vaideeni, Brânză de burduf de Bran, Gem de rubarbă, Brânza de Gulianca, Virșli de Hunedoara, Salam de Nădlac, Usturoi de Copălău, Ceapă de Pericei, Șuncă ardelenească, Varză de Toboliu, Bere nemțeană, Cobză cu păstrăv afumat de Valea Putnei, Covrigul muscelean, Prune afumate de Sâmburești, Cârnați oltenești, Mere de Voinești etc.

În Uniunea Europeană sunt aproape 1.800 de produse alimentare înregistrate în sistemele de calitate europene.

(Sursa foto: www.madr.ro)