Incertitudini şi riscuri crescute decurg din perspectiva conduitei politicii fiscale şi a celei de venituri, mai ales în absenţa proiectului de buget pentru 2021 şi în contextul electoral, fiind posibilă o creştere mai pronunţată a cheltuielilor bugetare în 2020, susţin reprezentanţii Băncii Naţionale a României (BNR), după şedinţa Consiliului de Administraţie pe probleme de politică monetară, relatează Agerpres. Potrivit BNR, incertitudinile asociate noilor previziuni macroeconomice continuă să fie extrem de ridicate în actualul context, inducând riscuri în dublu sens la adresa perspectivei inflaţiei pe orizontul proiecţiei. Sursa lor majoră rămâne, cel puţin pe termen scurt, pandemia de coronavirus şi măsurile restrictive asociate – în contextul noului val ce creşte puternic în intensitate – şi impactul exercitat de acestea asupra economiei interne şi a celei europene/globale.

„Incertitudini şi riscuri crescute decurg din perspectiva conduitei politicii fiscale şi a celei de venituri, mai ales în absenţa proiectului de buget pentru 2021 şi în contextul electoral, date fiind potenţiala creştere mai pronunţată a cheltuielilor bugetare în 2020 - cu repercusiuni asupra execuţiilor bugetare viitoare, implicit asupra primei de risc suveran -, dar şi necesara iniţiere în perspectivă apropiată a consolidării bugetare; impactul consolidării ar putea fi contrabalansat parţial de atragerea fondurilor europene alocate României prin pachetul de redresare economică şi prin bugetul multianual agreate recent la nivelul UE. Incertitudini şi riscuri semnificative decurg de asemenea din mediul extern, în condiţiile redresării relativ mai solide a economiilor europene în trimestrul III, care ar putea fi însă întreruptă sau chiar inversată uşor de noul val pandemic şi de măsurile restrictive asociate”, se spune în comunicatul băncii centrale.

După cum am mai informat, pe baza evaluărilor şi a datelor disponibile în acest moment, dar şi în condiţiile incertitudinilor extrem de ridicate, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,50% pe an; totodată, a decis menţinerea la 1,00% pe an a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit şi la 2,00% pe an a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard).

Date fiind evoluţia creditului în valută şi nivelul adecvat al rezervelor valutare, CA al BNR a decis reducerea ratei rezervei minime obligatorii pentru pasivele în valută ale instituţiilor de credit la nivelul de 5% de la 6% începând cu perioada de aplicare 24 noiembrie - 23 decembrie 2020. BNR susţine că măsura vizează inclusiv continuarea armonizării mecanismului rezervelor minime obligatorii cu standardele şi practicile în materie ale Băncii Centrale Europene şi ale principalelor bănci centrale din statele membre ale Uniunii Europene. Rata rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei se menţine la nivelul de 8%.

Consiliul de administraţie al BNR consideră că o asemenea calibrare a conduitei politicii monetare este de natură să susţină redresarea activităţii economice pe orizontul prognozei, în vederea aducerii şi consolidării pe termen mediu a ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta de inflaţie de 2,5% ±1 punct procentual, în condiţii de protejare a stabilităţii financiare.