Câți suntem, cum suntem, cum trăim? Răspunsurile, în noua ediție a Recensământului populației și locuințelor
Numărul 4, 2-8 feb. 2021 » Eveniment
I
Sunt, desigur, multe detalii care privesc „tehnica” unui recensământ de o asemenea amploare și complexitate, dar nu asupra acestora este acum cazul să insistăm. Comisia Centrală pentru noul recensământ al populației și locuințelor va asigura comunicarea necesară pentru etapele pregătitoare și cele pentru completarea fișelor. Respectiva Comisie a decis, asemenea celor similare din celelalte state membre ale Uniunii Europene, ca recensământul să se desfășoare în perioada 1 februarie – 13 martie 2022.
Este limpede pentru fiecare dintre noi că nicio politică publică nu poate să facă abstracție de datele demografice, de numărul și structura populației (după vârste, sex, comunitățile din care fac parte, nivel de pregătire, profesii etc.), astfel încât să se asigure o fundamentare temeinică, din toate punctele de vedere, a măsurilor îndreptate spre îmbunătățirea situației demografice a României.
Nu este deloc întâmplător că recensământul populației a fost prima cercetare științifică din istoria omenirii. În țara noastră s-a inițiat chiar în anul Unirii din 1859. De atunci s-au desfășurat în România 11 asemenea vaste și laborioase operațiuni: în 1866 (când Carol I a devenit domnitor), în 1912 (când Regatul României a încheiat prima etapă de modernizare economico-socială), în 1920 (după făurirea României Mari), în 1930 (după consolidarea economico-socială a statutului național unitar), în 1941 (înainte de intrarea României în Al Doilea Război Mondial), în 1948 și 1950 (când s-a trecut la planificarea hipercentralizată), în 1961 și 1977 (în vederea elaborării următoarelor planuri cincinale), în 1992, 2002 și 2011 (pentru racordarea la intervalele din Uniunea Europeană). De altfel, potrivit documentelor UE, la ultimele trei recensăminte, standardele Eurostat (sub aspect metodologic și conceptual) au stat la baza demersului românesc în materie de statistică demografică. Este și garanția derulării corecte a operațiunilor de colectare, sintetizare și prelucrare a datelor referitoare la populația reală a României zilelor noastre și a locuințelor de pe întregul teritoriu național.
Multe semne de întrebare, de incertitudini, de controverse nu vor mai fi la ordinea zilei pe teme esențiale, precum: câți suntem, noi, cei care trăim în România anilor 2021-2022, câți concetățeni au emigrat, care este nivelul de cultură, de pregătire profesională pe categorii de populație, care sunt, în realitate, condițiile de locuit, cum a evoluat „piramida vârstelor”, de ce dotări dispun gospodăriile, care este raportul dintre mediul urban și mediul rural și multe altele care definesc condiția noastră umană. Toate acestea pledează în favoarea susținerii recensământului actual de către fiecare dintre noi, de către întreaga populație a țării, deoarece de succesul acestei operațiuni depind multe din ceea ce conține viața noastră de zi de zi. Nici nu este nevoie de un argument mai puternic pentru o asemenea implicare.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
La MNAR, filmul de artă este la el acasă
România devine un hub cultural-artistic atestat şi de un important festival cinematografic
Lectura, ca mod de viaţă atestat şi de o staţie de metrou
Corul Madrigal. Concerte ale valorilor muzicale la superlativ
Expoziţiile, gazde primitoare pentru arte şi profesii
Voluntariatul, act de voinţă în sprijinul culturii şi artei
Când cererea şi oferta se întâlnesc: manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele, pentru toate preferinţele
La Muzeul Naţional de Artă al României, încă o deschidere spre lume: Galeria de Artă Decorativă Europeană