Cum era de așteptat, după publicarea datelor estimative-semnal de Institutul Național de Statistică (INS) privind produsul intern brut în 2025, se desfășoară o amplă și intensă dezbatere referitoare la cauzele recesiunii tehnice – respectiv o contracție de 1,6% în trimestrul III și de 1,9% în trimestrul IV – și căile de redresare a situației actuale. Sigur, este grav ceea ce s-a întâmplat, dar nu poate fi ignorat nici faptul că pe întregul an precedent s-a înregistrat o creștere economică, e drept, foarte modestă, de numai de 0,6% față de 2024. Discuțiile din prezent sunt deosebit de utile, dar până la publicarea detaliilor care vizează resursele și utilizările PIB nu este posibilă în momentul de față formularea de concluzii „definitive”. Cu toate acestea, informațiile disponibile în prezent permit să se identifice cauzele involuției din 2025, precum și conturarea unor tendințe care pot și trebuie susținute tocmai în vederea relansării economiei.

Rezultatele obținute în 2025, în special în privința investițiilor și creșterii mai rapide a exporturilor, comparativ cu importul, arată că este necesară schimbarea paradigmei preconizate inițial pentru 2026 de autoritățile centrale, adică accentul se cere pus, mai mult ca oricând, pe investiții și mai puțin pe consum. Înainte de toate, sunt de reținut în acest context ajutoarele de stat care vor stimula investițiile strategice în industria prelucrătoare, cercetarea științifică, în alte domenii de vârf, capabile să accelereze progresul întregii economii naționale.

Desigur, se mizează, în primul rând, pe resursele proprii ale statului, dar și ale sectorului privat. Experiența firmelor din întreaga perioadă postpandemie a confirmat și reconfirmat valabilitatea politicilor îndreptate spre întărirea rezilienței, în principal prin investiții în oameni, în tehnică și tehnologii avansate. Acoperirea financiară este, însă, potențial mai mare prin posibilitățile de accesare în 2026 a nu mai puțin de 20 de miliarde de euro din fondurile europene, dintre care 10 miliarde de euro prin PNRR, 5 miliarde de euro prin fonduri structurale și alte 5 miliarde de euro prin alocările destinate agriculturii și dezvoltării rurale.

Cel de-al doilea aspect care merită, obligatoriu, subliniat, vizează comerțul internațional de bunuri, zonă în care deficitul cronic s-a redus cu două procente față de anul 2024. Aparent, nu este un rezultat important, dar ceea ce contează mai mult sunt tendințele care, după toate probabilitățile, se vor aprofunda în 2026. Înainte de toate, s-a îmbunătățit raportul dintre ceea ce importăm scump și ceea ce exportăm ieftin. Majorarea volumului de bunuri cu valoare adăugată mai mare a constituit principalul factor de creștere mai rapidă a ritmului exporturilor față de cel al importurilor. Din acest motiv, orientarea de bază a resurselor financiare interne și a celor alocate de Uniunea Europeană spre consolidarea competitivității economiei românești constituie o opțiune majoră, cu un impact pozitiv cert asupra ansamblului de activități nu numai economice, ci și sociale.

O analiză mai detaliată și mai aprofundată în comunicatele următoare ale INS va indica sectoarele care au avut cea mai mare contribuție la creșterea exportului cantitativ și calitativ, demers care va permite, începând cu nivelul micro, să se folosească resursele prioritar și majoritar tocmai în sectoarele menționate. La rândul lui, seismograful reprezentat de Bursa de Valori București atestă valabilitatea acestei orientări care se consolidează continuu.

Firește, nu se rezumă totul la investiții și comerț internațional. Însuși consumul se cere menținut ca motor al creșterii economice, mai ales că pe acest plan intervin decisiv elemente ale condițiilor de trai, în special cele legate de puterea de cumpărare a populației. Ajungem astfel și la capitolul deosebit de sensibil reprezentat de evoluția ratei inflației. Potrivit anticipărilor BNR, așa cum rezultă din comunicatul publicat la rubrica „Document”, rata inflației va continua să descrească în primele trei luni din 2026, sub influența ofertei, prin luarea în considerare în mai mare măsură ca până acum a cererii solvabile și a orientării consumului atât ca volum, cât și ca structură, după aplicarea măsurilor de austeritate.

Vor persista, desigur, riscuri, incertitudini, provocări, însă tocmai premisele menționate arată convingător că există oportunități care pot fi mai bine valorificate. De aici, intensificarea preocupărilor la toate nivelurile decizionale pentru promovarea unui nou model economic, orientat nu numai spre creșterea, ci și spre dezvoltarea economico-socială, în concordanță cu imperativele interne și externe ale acestei perioade. 

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)