Florin Barbu: Politica Agricolă Comună trebuie să rămână separată de fondurile de coeziune

Florin Barbu: Politica Agricolă Comună trebuie să rămână separată de fondurile de coeziune

Telex » Știri 18 iulie 2025  

Politica Agricolă Comună (PAC) trebuie să rămână separată de fondurile de coeziune în pachetul financiar 2027-2034, iar Franța și Germania s-au alăturat demersului României în acest sens, a anunțat ministrul Agriculturii, Florin Barbu, citat de Agerpres. „În primul rând, resping ceea ce a propus Comisia Europeană. Eu am susținut în Consiliul de miniștri - Agrifish ca politica agricolă comună să rămână separată de fondurile de coeziune. Sigur, am avut discuții cu colegii mei omologi din Franța și Germania, care s-au alăturat demersului României de a merge în continuare pe politica agricolă separată, cu cei doi piloni - FEGA și FEADR. Eu zic că lucrurile nu vor rămâne așa și am avut o discuție inclusiv cu formele asociative din COPA-COGECA. L-am înștiințat și pe domnul președinte al României, Nicușor Dan, care știe despre această situație. Știu că s-a discutat și în campania electorală și peste tot că agricultura trebuie să rămână separată de fondurile de coeziune”, a precizat Florin Barbu, după discuțiile avute cu legumicultorii în comuna dâmbovițeană Lungulețu.

Acesta a explicat motivul pentru care PAC trebuie să rămână separată de fondurile de coeziune: „pentru că în pachetul total trebuie să îndeplinești anumite jaloane și ținte”. „Dacă mâncarea din România și din Uniunea Europeană o punem în paralel cu anumite jaloane și anumite ținte care trebuie aprobate de fiecare stat membru, cum s-a întâmplat și cu PNRR-ul din România, unde din datele care au fost furnizate de către ministrul Fondurilor Europene, se pare că a fost un eșec. Dacă amestecăm agricultura cu jaloane și ținte, eu nu sunt de acord cu acest aspect, iar în continuare în Consiliul Agrifish nu voi vota până când Politica Agricolă Comună nu este separată de fondurile de coeziune”, a subliniat Barbu.

Întrebat care sunt primele trei puncte care ar afecta fermierii români în contextul menționat, ministrul a transmis că, în primul rând, este vorba de plafonarea pe fermă. „S-a încercat în ultimii 10 ani de două ori să se plafoneze subvenția pe hectar pe fermă. Lucrul acesta nu a fost acceptat și n-o să fie acceptat în continuare și v-am spus avem peste 50 plus unu în Consiliul de Miniștri vot împotriva acestui lucru”, a menționat Barbu.

În al doilea rând, el a menționat faptul că subvențiile și investițiile în agricultură nu pot fi legate de anumite jaloane.

„Nu trebuie să legăm agricultura și plățile directe, subvențiile și investițiile în agricultură de anumite jaloane și anumite lucruri pe care Comisia Europeană vrea să le pună statului român, așa cum le-a pus și în PNRR. Consider că acest lucru poate afecta decontarea și statul român să piardă miliarde de euro de la Comisia Europeană, pentru că știm ceea ce s-a întâmplat atunci când nu ai un jalon îndeplinit: Uniunea Europeană nu-ți dă acea tranșă de bani. Asta înseamnă că acei bani care trebuia să vină pentru fermierii români pot să nu mai ajungă de la Uniunea Europeană și noi trebuie să venim pe bugetul de stat. Nu cred că România își permite în momentul de față un astfel de buget, având în vedere și deficitul bugetar pe care îl România îl are”, a adăugat ministrul.

Nu în ultimul rând, Barbu a menționat că a crescut cofinanțarea de la 15% la 30% pe toate fondurile, inclusiv la fondurile de coeziune și la cele din agricultură. „În România este o cofinanțare de 30% acum, așa cum este trecut în acest pachet. Dacă mergem pe o cofinanțare cu 15% în plus, gândiți-vă că la un pachet de 16 miliarde de euro cât beneficiază agricultura, sumele vor fi foarte mari atunci, atunci iar nu putem să mai reglăm deficitul bugetului de stat. De aceea resping și acest aspect. Mai mult decât atât, îmi doresc să rămână în continuare cei doi piloni, FEGA și FEADR”, a transmis ministrul.

Întrebat ce ar putea face președintele României în acest sens, Barbu a răspuns: „Președintele va avea drept de vot la nivelul Comisiei Europene. Este ultimul vot care care se dă pe tot ceea ce înseamnă pachet financiar 2027- 2034. De anul acesta încep negocierile. Negocierile se fac în consiliile de miniștri, apoi merg către Comisie, iar votul decisiv va fi dat de către președintele României”, a explicat Florin Barbu.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)



Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.