În căutarea certitudinilor în drumul spre necunoscut

În căutarea certitudinilor în drumul spre necunoscut

Numărul 25-26, 30 iun. - 13 iul. 2020  »  Comentariul ediției

Teodor Brateș

În momentul de față, există numeroase argumente care demonstrează convingător că a trecut suficient timp pentru a se acumula datele și faptele strict necesare pentru elaborarea unor concluzii, fie ele și numai preliminarii, referitoare la ceea ce înseamnă, sub aspect conceptual, îmbinarea, suprapunerea, într-o manieră fără precedent, a crizei medicale cu cea economică și socială. Se va afirma, poate, că se impun, înainte de toate, măsuri concrete (ceea ce este perfect adevărat), dar nu trebuie să uităm că nimic nu are o mai mare valoare practică decât o teorie bună. Fără un suport teoretic solid nici cele mai elementare măsuri de prevenire și combatere a pandemiei nu au consistența necesară pentru a da rezultatele scontate.

Încă de pe acum, sunt evidente numeroase schimbări de esență într-o multitudine de conexiuni, între forța economică a unei țări și sănătatea publică din același spațiu teritorial, dintre muncă și capital, dintre piață și politicile publice, dintre factorii interni și cei externi, dintre individ și colectivitățile din care face parte, dintre comunitățile locale și toți viețuitorii unui stat. Din aceste motive, a fost și este necesară o mobilizare și o realocare a resurselor tot fără precedent, deoarece numai astfel se pot câștiga bătăliile pentru supraviețuire în condițiile în care se operează transformări radicale în întregul sistem social dominant, astăzi, în lume.

În „țesătura” tot mai densă de relații interumane a apărut o nouă secvențialitate a priorităților, etapa luptei pentru supraviețuire – la care ne-am referit – fiind decisivă. Firește, este vorba, în primul și în primul rând, despre salvarea de vieți omenești, despre prevenirea infecțiilor și vindecarea celor afectați, dar și despre asigurarea asistenței medicale pentru cei care suferă de alte maladii grave. Simultan, s-a impus și se impune asigurarea supraviețuirii entităților economice de bază, păstrarea locurilor de muncă pentru un număr cât mai mare de salariați, conservarea lanțurilor creatoare de valoare și flexibilizarea acestora, reconsiderarea rolului profitului în condițiile în care – așa cum s-a mai remarcat – pe primul plan se află sănătatea omului, puternic influențată de evoluția pandemiei nu numai în focarele existente, ci și pe o scară mai largă, continentală și mondială.

Este normal, în conjunctura evocată, ca în centrul preocupărilor, la toate nivelurile și în toate domeniile, să se identifice și să se pună în aplicare măsuri de ordin fiscal-bugetar, dat fiind noul raport dintre politicile publice și piața liberă. Faptul că s-au suspendat, la scara Uniunii Europene, măsurile de convergență stabilite la Maastricht, este cât se poate de concludent pentru stadiul la care a ajuns înțelegerea tot mai profundă a necesității unei intervenții oportune și graduale a statului în economie, precum și a reorientării sectorului financiar spre satisfacerea nevoilor urgente determinate de caracterul prioritar al luptei pentru supraviețuire, în sensul larg menționat, de la individ la firmă și de la firmă la întreaga viață economico-socială. În prezent și în viitorul previzibil nici băncile și nici piețele de asigurări, de capital, de fonduri de investiții, de pensii private, nu pot să supraviețuiască fără adaptarea la noile realități. Elementele componente ale indicatorilor de solvabilitate și lichiditate au căpătat o importanță primordială în contextul epidemiologic și, totodată, economic, în care fiecare dintre noi trăiește și activează.

Există riscuri majore de natură financiară care se cer luate în considerare în procesul elaborării obligatorii de strategii atât pentru ieșirea din criză, cât și pentru perioada relansării propriu-zise. Avem în vedere, în special, operarea de corecții etapizate pentru evitarea supra-îndatorării, pentru diminuarea principalelor dezechilibre dintre cerere și ofertă, dintre producție și consum, dintre export și import, precum și atenuarea disparităților din sfera veniturilor și dezvoltărilor teritoriale. Cu alte cuvinte, managementul de criză se cere adaptat la noile realități, remarcă viabilă începând cu microîntreprinderile (dacă ne referim la economia reală) și cu autoritățile publice (dacă ținem seama de rolul lor în condițiile pandemiei). Măsurile luate la scară națională au, desigur, o largă arie de acțiune, dar fără inițiativele de „jos”, eșecul este garantat. Cel puțin această concluzie se desprinde din tot ce se întâmplă în domeniile sănătății și economiei, iar competențele și responsabilitățile sunt principalele arme care pot și trebuie să asigure victoria în lupta cu pandemia COVID-19.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!


Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.