Istoria de lângă noi; leacuri contra uitării (XVII)

Istoria de lângă noi; leacuri contra uitării (XVII)

Numărul 22-23, 30 aug. - 12 sep. 2016  »  2016 - 95 de ani de existență a CECCAR

Reminder: Trecerea în revistă a desfășurării și importanței Congreselor Profesiei Contabile în perioada postdecembristă a permis, până acum, să se contureze pozițiile pe care CECCAR și le-a consolidat continuu atât în țară, cât și peste hotare. Faptul că aceste evenimente autentice au fost salutate de șefii de stat din perioadele respective este de natură a sublinia că organizația profesioniștilor contabili din țara noastră a reprezentat și reprezintă un vector de primă mărime în procesul tranziției spre economia de piață. Această caracteristică a fost reliefată și de evenimentul central din viața CECCAR din anul 1998. (vezi episoadele precedente)

Independență, competență și responsabilitate

Congresul al XII-lea a avut ca temă centrală Profesiunea contabilă din România și interesul public. Organizatorii au detaliat și elementele componente ale acestei teme prin noțiunile de independență, competență și responsabilitate.

La acest eveniment au participat peste 700 de delegați din toate filialele județene, precum și invitați din 38 de țări din Europa, Asia, America și Africa, o importanță deosebită având exponenții Federației Internaționale a Contabililor (IFAC) și Federației Experților Contabili Europeni (FEE), organizații în care CECCAR devenise membru cu drepturi depline.

Întrucât am evocat mesajele șefilor de stat adresate Congreselor Profesiei Contabile, ilustrăm acest aspect cu un fragment din aprecierile președintelui României de la acea vreme, Emil Constantinescu:

„(...) Într-o perioadă în care societatea românească își caută încă drumurile și rosturile pe toate planurile vieții sociale, economice, politice și culturale, sunt cu atât mai lăudabile eforturile dumneavoastră de a organiza acest congres cu valențe declarate de instanță a prezentării realizărilor profesiunii contabile din România și de punct de start într-o nouă etapă de organizare și dezvoltare a acesteia.

Chemată să contribuie la bunul mers al vieții economice, dar cu profunde reverberații în social, profesiunea contabilă din țara noastră este astăzi conectată la procesul reformei economice, al privatizării, la trecerea cât mai grabnică la o economie în care să fie prezente și determinante elementele și legile care guvernează și caracterizează economia de piață.

Legăturile strânse pe care Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România le are cu organisme de reprezentare internațională în domeniu sunt deosebit de benefice schimbului de idei și de metode de lucru. Continuarea cu succes a acestui mod de cooperare presupune o permanentă preocupare din partea dumneavoastră pentru asimilarea valorilor mondiale din domeniul profesiunii contabile, precum recunoașterea și asumarea importantelor responsabilități care vă revin în gestionarea avuției naționale, indiferent de forma sa de proprietate. (...)”

Desfășurarea lucrărilor a relevat pronunțatul caracter de lucru al reuniunii a cărei temă centrală a fost inspirată din lucrările celui de-al XV-lea Congres Mondial al Contabilității, care a avut loc la Paris, în octombrie 1997. Prin referatele prezentate și dezbaterile din cele trei ateliere de lucru, prin intervențiile delegaților din străinătate și ale reprezentanților firmelor românești s-a adus o contribuție de seamă la înțelegerea mai bună a esenței și a modului de organizare și exercitare liberă a profesiei contabile, a locului și rolului acesteia în procesul de tranziție spre economia de piață și, implicit, a locului și rolului Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România în sistemul instituțional din țara noastră, în societatea civilă românească, în sprijinul socioeconomic al țării.

Altfel spus, lucrările Congresului și-au propus să găsească răspunsurile posibile la întrebarea: cum este percepută profesia contabilă independentă de către întreprinderi, investitori și oameni de afaceri și cât este de cunoscut și înțeles Corpul în societatea românească, dar și cum este perceput interesul public de către fiecare membru al Corpului, de către Corp, ca organism de normare a modului de organizare și exercitare a profesiei?

Totodată, lucrările au demonstrat voința unanimă de aliniere la standardele internaționale, dorința profesioniștilor contabili din țara noastră de a ocupa locul care li se cuvine în structurile europene și mondiale de profil.

Accentul s-a pus pe afirmarea CECCAR ca asociație de utilitate publică și autonomă. Evaluarea rezultatelor în exercitarea acestei funcții a scos în evidență o serie de aspecte esențiale ale mediului politic, economic și social în care Corpul și-a desfășurat activitatea. În acest sens s-au relevat ritmul extrem de lent al reformelor în economia românească, conflictele de interese, incompatibilitățile, nivelul de cultură și mentalitățile care persistau și care nu puteau fi schimbate peste noapte, cadrul legal special – care, pe lângă faptul că era insuficient, pe fondul unei legislații economice destul de ambigue, nu încuraja activitățile de consultanță independentă, ci, dimpotrivă –, insuficienta dezvoltare a pieței produselor și serviciilor contabile, insuficienta înțelegere de către operatorii economici a importanței serviciilor independente de consultanță în domeniile financiar, contabil și fiscal (de regulă, ei apelând la locuri aparent „mai sigure” pentru protecția fiscală, mai ales ca efect al neînțelegerii deosebirii dintre protecția fiscală, pe de o parte, și protecția afacerii, gestionarea și managementul întreprinderii, pe de altă parte), neîmplinirile – în mare parte, obiective, determinate de stadiul de organizare, la acea vreme, a Corpului, menționându-se, în acest sens, nerespectarea normelor cu privire la riscul profesional, nealinierea la normele europene în domeniu, insuficienta conștientizare a faptului că diferitele instrumente utilizate pentru comunicarea opiniei (raportul de audit – forma lungă și forma scurtă, scrisoarea către managementul întreprinderii auditate, raportul predat autorităților judiciare etc.) constituie tot atâtea căi pentru asigurarea egalității între utilizatorii conturilor și, deci, tot atâtea căi pentru asigurarea că interesul public este servit în cele mai bune condiții.

Cum se poate lesne observa, spiritul de autoexigență a fost prezent în desfășurarea lucrărilor, ceea ce a permis să se contureze patru modalități principale de acțiune:
  1. Identificarea măsurilor pentru întărirea rolului CECCAR în societatea românească;
  2. Stabilirea căilor de comunicare pentru transmiterea mesajelor Corpului – organism ce poate contribui la sanitarizarea unei economii bolnave;
  3. Sensibilizarea organelor guvernamentale de decizie economică cu privire la importanța antrenării profesioniștilor contabili la asanarea economiei, la elaborarea normelor financiar-contabile și fiscale;
  4. Conștientizarea de către membrii CECCAR a creșterii competenței și responsabilității în exercitarea profesiei.

Întrucât interesul public a constituit laitmotivul lucrărilor, redăm, în încheierea prezentării din numărul de față al publicației noastre, considerațiile expuse pe această temă: „public” înseamnă național, dar „public” înseamnă și internațional, într-o lume care merge tot mai mult și mai repede spre globalizare; Corpul a acționat și acționează în mod constant pentru îndeplinirea obligațiilor ce îi revin din calitatea de membru al IFAC și FEE.

Potrivit viziunii prospective promovate de CECCAR, s-a apreciat că viitorul apropiat va fi marcat de o considerabilă atenție acordată contabilității de către diverse instituții ale Uniunii Europene, iar imperativul globalizării asigură că aceasta se va realiza într-un context internațional. Printre argumente s-au amintit: dezbaterea continuă asupra amendării directivelor contabile și actualizarea cadrului legislativ și instituțional pentru raportarea financiară în Uniunea Europeană; activitatea Comitetului de audit al Uniunii; analizele efectuate în cadrul Comisiei Europene și reorganizări interne ale acesteia, precum și altele. În concluzie, s-a amintit că, pe plan european, aveau loc mutații profunde în organizarea și exercitarea profesiei, în perfecționarea cadrului de servire a interesului public, aspecte de care Corpul a ținut seama în activitățile viitoare.

(Va urma)

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!


Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.