Ministerul Finanțelor (MF) propune, printr-un proiect de Ordonanță publicat în transparență decizională, modificarea și completarea Legii nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală. În contextul procesului de aderare a României la OCDE, proiectul are în vedere, între altele, evitarea litigiilor fiscale, iar de cealaltă parte, soluționarea eficientă a acestora, dacă este cazul. „Menționăm că disputele fiscale referitoare la aplicarea convențiilor și acordurilor la care România este parte necesită resurse umane cu un nivel ridicat de experiență în domeniul fiscal și care să fie implicate în aceste procese pe o perioadă lungă de timp. Aceste aspecte fac litigiile fiscale să fie foarte costisitoare pentru ambele state contractante implicate. Prin clarificarea cadrului de reglementare în acest domeniu se pot obține reduceri de cheltuieli în gestionarea stocului de proceduri amiabile în care este implicată autoritatea competentă”, precizează inițiatorii proiectului, în Nota de fundamentare.

O parte a amendamentelor care vor fi aduse Codului de procedură fiscală prin acest proiect vizează domeniul acordurilor de preț în avans.

Astfel, se propune modificarea prevederilor art. 52 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală în sensul acordării posibilității extinderii valabilității unui acord de preț în avans și pentru perioade fiscale anterioare raportat la momentul depunerii cererii privind emiterea acordului. Modificarea se poate realiza prin introducerea unor alineate noi în cadrul art. 52 după alineatul (2) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, după cum urmează:

(2^1 ) Prin excepție de la prevederile alin. (2) al prezentului articol, dacă tranzacțiile menționate la alin. (2) au avut loc și anterior momentului depunerii cererii în condiții similare, contribuabilul/plătitorul poate solicita extinderea valabilității acordului de preț în avans pentru o perioadă anterioară celei acoperite în cadrul unui acord de preț în avans (roll-back APA), perioadă de până la cinci ani fiscali încheiați anteriori anului în care s-a depus cererea.

(2^2 ) Extinderea valabilității acordului de preț în avans pentru o perioadă anterioară celei acoperite în cadrul unui acord de preț în avans se aprobă de către organul fiscal competent în emiterea acordului de preț în avans în condițiile stabilite de acesta prin ordin al președintelui ANAF.

(2^3 ) În situația în care cererea privind emiterea unui acord de preț în avans se află în curs de soluționare în cadrul ANAF, inclusiv cererea privind extinderea valabilității acordului de preț în avans pentru o perioadă anterioară anului în care s-a depus cererea, iar la contribuabilul în cauză se află în curs de desfășurare o acțiune de inspecție fiscală care vizează impozitele și perioadele ce fac obiectul cererii privind emiterea unui acord de preț în avans, conducătorul organului de inspecție fiscală competent poate decide suspendarea unei inspecții fiscale.

Având în vedere faptul că autoritatea competentă în emiterea acordurilor de preț în avans este ANAF, se propune modificarea art. 52 alineatul (2^2) din Codul de procedură fiscală prin mențiunea obligației autorității competente de a reglementa prin ordin al președintelui procedura și condițiile de soluționare a cererii privind extinderea pentru o perioadă anterioară celei acoperite în cadrul unui acord de preț în avans, după cum urmează: (2^2) Prin ordin al ministrului Finanțelor se stabilește procedura privind emiterea soluției fiscale individuale anticipate, precum și conținutul cererii pentru emiterea soluției fiscale individuale anticipate. Prin ordin al președintelui ANAF se stabilește procedura privind emiterea acordului de preț în avans, precum și conținutul cererii pentru emiterea acordului de preț în avans și a cererii de modificare, extindere, revizuire sau a extinderii pentru o perioadă anterioară celei acoperite în cadrul unui acord de preț în avans (roll-back APA).

Având în vedere posibilitatea ca în eventualitatea acceptării analizei cererii privind emiterea unui acord de preț în avans de tip roll-back prin extinderea pentru o perioadă anterioară să existe un act de control în desfășurare pentru aceeași perioadă fiscală, se propune posibilitatea suspendării actului de control până la soluționarea cererii de emitere a acordului în avans prin modificarea art. 127 alineatele (1) și (2) astfel: ▪ la articolul 127, alineatul (1), după litera i^1 ) se introduce o nouă literă, litera i^2 ), cu următorul cuprins: i^2 ) pentru emiterea unui acord de preț în avans în condițiile art. 52 alin. (2^3 ); ▪ la articolul 127, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins: (2) În cazul prevăzut la alin. (1), inspecția fiscală este suspendată până la data la care încetează motivul suspendării, dar nu mai mult de 6 luni de la data suspendării. Termenul de 6 luni nu operează în situația prevăzută la alin. (1) lit. i^1 ) și i^2 ). În aceste cazuri, inspecția fiscală se reia după data finalizării procedurii judiciare sau după data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești, precum și după data la care organul de inspecție fiscală are acces la documentele financiar-contabile ale contribuabilului, respectiv după data soluționării cererii de emitere a acordului de preț în avans.

Celelalte modificări pe care le va opera proiectul aflat în transparență decizională se referă la domeniul procedurii amiabile.

Astfel, se propune restructurarea conținutului art. 282 „Procedura amiabilă” în vigoare din Codul de procedură fiscală și introducerea unor prevederi care să îmbunătățească cadrul de aplicare a prevederilor convențiilor și tratatelor fiscale, respectiv a rezultatelor procedurilor amiabile soluționate, în activitatea specifică a autorității competente. Conform Notei de fundamentare, propunerea de modificare a art. 282 vizează armonizarea formulărilor existente în legea națională cu textul și standardul prevăzut de Art. 25 al Convenției model OECD de evitare a dublei impuneri, precum și introducerea unor norme procedurale similare celor prevăzute în Directiva (UE) 2017/1852 a Consiliului privind mecanismele de soluționare a litigiilor fiscale în Uniunea Europeană, cu scopul de a se asigura o abordare unitară, după cum urmează: ● asigurarea accesului contribuabilului la procedura amiabilă și atunci când acesta identifică acțiuni ale unuia sau ale ambelor state care vor avea ca rezultat o impozitare neconformă cu prevederile unei convenții fiscale, fără să se aștepte ca impozitarea care conduce la o posibilă dublă impunere să se producă sau să îi fie adusă la cunoștință, și astfel să producă deja efecte. Totodată, se precizează că accesul la procedura amiabilă este garantat indiferent de alte căi de atac prevăzute de legislația internă; ● precizarea termenului de trei ani, în care persoana afectată se poate adresa autorității competente pentru declanșarea procedurii amiabile și extinderea termenului prevăzut de o convenție fiscală acolo unde aceasta prevede un termen mai scurt de trei ani; ● în ceea ce privește implementarea rezultatului unei proceduri amiabile desfășurată cu o altă autoritate competentă în baza convențiilor sau acordurilor de evitare/eliminare a dublei impuneri încheiate de România, se propune să se realizeze prin emiterea unei decizii de soluționare, similar cu prevederile art. 283^5 referitor la procedurile amiabile derulate în baza Directivei (UE) 2017/1852 a Consiliului privind mecanismele de soluționare a litigiilor fiscale în Uniunea Europeană; ● în ceea ce privește decizia de soluționare, se propune să existe posibilitatea modificării sau anulării actului administrativ fiscal ce a stat la baza inițierii procedurii amiabile; ● asigurarea accesului la procedura amiabilă în cazurile în care convențiile sau acordurile de evitare/eliminare a dublei impuneri încheiate de România cu alte state nu includ o prevedere similară art. 9 alineatul (2) din Convenția model OCDE privind ajustările corespunzătoare; ● introducerea unor precizări referitoare la interacțiunea dintre calea de atac judiciară și procesul de soluționare a procedurii amiabile prin care se clarifică obligațiile autorității competente române implicate în situația în care a fost pronunțată o hotărâre definitivă; ● se aduc clarificări privind aplicarea normelor propuse și pentru procedurile amiabile aflate în derulare la data intrării în vigoare a prezentelor modificări; ● se aduc clarificări cu privire la derularea procedurilor amiabile în domeniul prețurilor de transfer, fiind cunoscut faptul că acest tip de litigii comportă cel mai înalt grad de complexitate. Se propune crearea unui cadru mai clar pentru autoritatea și echipa competentă în soluționarea acestor cazuri, prin angajarea în procesul de negociere cu celelalte autorități competente și întărirea regimului administrativ pentru rezultatul acestui proces; ● se introduc prevederi cu privire la obligația autorității competente din România de a da curs procedurii de arbitraj dacă sunt îndeplinite condițiile.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)