Ministerul Finanțelor (MF) a publicat astăzi în transparență decizională proiectul de Lege privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru redresarea economiei. Inițiatorii subliniază, în Expunerea de motive, că proiectul de lege are drept scop „reglementarea unor măsuri care să asigure consolidarea sustenabilității financiare a României prin limitarea cheltuielilor statului și creșterea veniturilor astfel încât finanțarea categoriilor de servicii publice destinate cetățenilor să se poată susține din fonduri publice. Pentru atingerea scopului este necesar să fie instituite o serie de măsuri cu caracter excepțional astfel încât să se asigure respectarea angajamentelor asumate de România în ceea ce privește încadrarea în ținta de deficit bugetar, fiind necesară atât diminuarea unor cheltuieli de funcționare ale instituțiilor și autorităților publice cât și o creștere a veniturilor bugetare. Atingerea scopului va asigura corectarea durabilă a deficitului excesiv, vizând în același timp îmbunătățirea calității și a structurii finanțelor publice, menținerea investițiilor și consolidarea potențialului de creștere al economiei”.

Proiectul de Lege își propune să reglementeze următoarele categorii de măsuri specifice care să determine atingerea scopului urmărit: a) măsuri fiscale proporționale, rezonabile și echitabile de așezare justă a sarcinilor fiscale care reflectă principiul egalității în fața legii, prin impunerea unui tratament identic pentru situații identice, și să țină cont, în același timp, de capacitatea contributivă a contribuabililor, luând în considerare elementele ce caracterizează situația individuală și sarcinile sociale ale acestora; b) măsuri în domeniul bugetar de limitare a cheltuielilor publice la un nivel sustenabil și care să asigure o corectare durabilă a deficitului excesiv; c) măsuri în domeniul sistemului de învățământ pentru a elimina riscul imposibilității susținerii financiare de către statul roman, în actualul cadru legal, a dreptului la educație, garantat de Constituția României; d) măsuri pentru asigurarea conformării fiscale în scopul sancționării faptelor și actelor de comerț considerate ilicite în domeniul jocurilor de noroc, pentru a valorifica în mod corespunzător resursele fiscale ale statului român și ale unităților sale administrativ-teritoriale; e) măsuri în domeniul sănătății prin care sunt stabilite reguli clare și previzibile pentru aplicarea contribuțiilor de asigurări sociale de sănătate, inclusiv pentru veniturile din pensii, precum și pentru persoanele aflate în întreținere; f) măsuri în domeniul transporturilor și infrastructurii care vizează aplicarea tarifelor de utilizare a rețelei de drumuri naționale, în scopul menținerii și modernizării infrastructurii de transport, în condiții de transparență și predictibilitate pentru utilizatori.

Prezentăm, în continuare, câteva dintre principalele măsuri incluse în proiect. Astfel, se vor opera modificări la următoarele acte normative:

♦ Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal 

▪ Titlul II - Impozitul pe profit

Impozit pe dividende

Se propune majorarea cotei de impozit de la 10% la 16% pentru dividendele distribuite între persoane juridice române începând cu data de 1 ianuarie 2026/ prima zi a anului fiscal modificat care începe în anul 2026, din considerente fiscal-bugetare. Întrucât din profiturile anului 2025/anului modificat care începe în anul 2025 se pot distribui, potrivit Legii nr. 31/1990 privind societățile, dividende în baza unor situații financiare interimare întocmite în cursul anului, în baza acestui cadru legal se stabilesc reguli tranzitorii pentru dividendele distribuite, potrivit legii, în baza situațiilor financiare interimare întocmite în cursul anului 2025/anului fiscal modificat care începe în anul 2025, propunându-se, astfel, menținerea cotei de 10% pentru aceste dividende.

Impozit suplimentar pentru instituțiile de credit

Din considerente fiscal-bugetare, se propune majorarea cotelor de impozitare astfel: a) 4%, pentru perioada 1 iulie 2025 - 31 decembrie 2025 inclusiv; b) 4%, începând cu data de 1 ianuarie 2026.

Totodată, se propun reguli pentru: calculul impozitului suplimentar începând cu 1 iulie 2025; recalcularea impozitului pe cifra de afaceri, în cazul în care se înregistrează erori definite potrivit reglementărilor contabile.

▪ Titlul IV - Impozitul pe venit și Titlul V - Contribuții sociale obligatorii

În acord cu angajamentele asumate de Guvernul României prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Componenta 8 - Reforma fiscală și reforma sistemului de pensii, jalonul 207 și ținând seama de necesitatea unor măsuri pentru consolidarea fiscală, pentru creșterea eficienței și a echității sistemului fiscal și alinierea nivelului veniturilor fiscale din România la media statelor din Uniunea Europeană, ca pondere în Produsul Intern Brut, În vederea implementării unor măsuri din Programul de Guvernare aprobat prin Hotărârea Parlamentului României nr. 25/2025 pentru acordarea încrederii Guvernului, se propun o serie de măsuri fiscale, după cum urmează:

1. Modificarea regimului fiscal aplicabil veniturilor obținute de persoanele fizice primite ca urmare a predării deșeurilor de metale feroase și neferoase și aliajele acestora, din patrimoniul personal

Având în vedere constatările organelor antifraudă fiscală și ale organelor de inspecție fiscală potrivit cărora persoane fizice au predat societăților comerciale controlate, în mod constant, deșeuri din metale feroase și neferoase și aliajele care, potrivit înscrisurilor verificate (borderouri de cântar, tichete de cântar, adeverințe de primire și plată), provin din patrimoniul personal însă în realitate acest lucru nu poate fi posibil ținând cont de cantitatea și valoarea foarte mare, precum și deciziile instanțelor de judecată care au admis contestațiile formulate de contribuabili împotriva deciziilor de impunere, s-a conturat necesitatea modificării regimului fiscal aplicabil veniturilor obținute de persoanele fizice la predarea deșeurilor din metale feroase și neferoase și aliajele din patrimoniul personal, se menționează în Expunerea de motive.

Astfel, se propune modificarea prevederilor Codului fiscal referitoare la tratamentul fiscal aplicabil veniturilor obținute de persoanele fizice, primite ca urmare a predării deșeurilor din patrimoniul personal, astfel: eliminarea din categoria veniturilor neimpozabile a veniturilor de orice fel, în bani sau natură, primite ca urmare a predării deșeurilor de metale feroase și neferoase și aliajele acestora, din patrimoniul personal; includerea veniturilor de orice fel, în bani sau natură, primite de persoanele fizice ca urmare a predării deșeurilor de metale feroase și neferoase și aliajele acestora, în categoria veniturilor din alte surse prevăzute la art. 114 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, pentru care operatorii economici au obligația reținerii la sursă a impozitului pe venit.

2. Majorarea cotei de impozit de la 10% la 16% pentru dividendele distribuite începând cu data de 1 ianuarie 2026.

3. Eliminarea obligațiilor de calcul, reținere la sursă și declarare a impozitului pe veniturile din dobânzi, din sarcina emitenților, plătitori de venituri, în cazul veniturilor din dobânzi obținute de persoanele fizice rezidente, ca urmare a deținerii de obligațiuni emise de societăți, persoane juridice rezidente în România, în baza unui prospect aprobat de autoritatea de reglementare competentă, pe piețele de capital din afara României. Obligațiile de calcul, declarare și plată a impozitului pe veniturile din dobânzi se transferă în sarcina beneficiarului de venituri din dobânzi, persoană fizică rezidentă, care deține astfel de obligațiuni. Prin urmare – precizează inițiatorii proiectului – veniturile din dobânzi plătite de societatea emitentă și înregistrate în contul contribuabilului în cursul anului fiscal se impun cu o cotă de 10% din suma acestora, impozitul fiind final.

Impozitul pe veniturile din dobânzi se calculează de contribuabili pe baza declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice, iar plata acestuia se efectuează la bugetul de stat până la termenul legal de depunere a declarației. Regimul fiscal nou instituit se aplică veniturilor plătite de societatea emitentă și înregistrate în contul contribuabilului începând cu data de 1 august 2025, indiferent de data emiterii obligațiunilor de societăți, persoane juridice rezidente în România, pe piețe de capital din afara României. „Măsura are în vedere faptul că, în cazul obligațiunilor emise de societăți, persoane juridice rezidente în România pe piețe de capital din afara României, emitentul nu deține și nu are acces la informații privind beneficiarul efectiv al veniturilor din dobânzi, și pe cale de consecință, nu își poate îndeplini obligațiile fiscale privind calculul, reținerea la sursă și declararea impozitului pe veniturile din dobânzi”, se afirmă în Expunerea de motive.

4. În cazul veniturilor obținute din jocuri de noroc se propune menținerea modalității de determinare a impozitului pe venit prin aplicarea unui barem de impunere cu tranșe de venit asupra fiecărui venit brut cu cote de impunere cuprinse între 10% și 40 %. Astfel, baremul de impunere asupra fiecărui venit brut primit de un participant de la un organizator sau plătitor de venituri din jocuri de noroc, se modifică după cum urmează: venit brut până la 10.000 lei inclusiv – impozit 10%; venit brut între 10.000 lei – 66.750 lei inclusiv – impozit 1.000 lei + 20% pentru ceea ce depășește suma de 10.000 lei; venit brut peste 66.750 lei – impozit 12.350 lei + 40% pentru ceea ce depășește suma de 66.750 lei.

În cazul veniturilor obținute ca urmare a participării la jocurile de noroc caracteristice cazinourilor, cluburilor de poker, slot-machine și lozuri cu valoare mai mare decât plafonul neimpozabil de 66.750 lei, se propune ca impozitul datorat să se determine prin utilizarea baremului aplicabil în cazul veniturilor din jocuri de noroc, asupra fiecărui venit brut primit de un participant, iar din rezultatul obținut să se scadă suma de 12.350 lei.

5. Se propune instituirea unui mecanism de colectare a contribuției de asigurări sociale de sănătate de la persoanele fizice care realizează venituri din pensii peste un anumit plafon, indiferent de categoria de pensie de care beneficiază, respectiv pensie bazată pe contribuția la sistemul public de pensii reglementat de Legea nr. 360/2023 privind sistemul unitar de pensii publice, pensie prevăzută de legi speciale (pensie de serviciu), pensie rezultată ca urmare a aderării și contribuției la un sistem de pensii administrate privat sau la sisteme de pensii facultative. Măsura fiscală se aplică în mod coerent și unitar tuturor categoriilor de pensionari, cu respectarea principiilor fiscalității privind justețea impunerii și echitatea fiscală, potrivit căruia impozitele și taxele reglementate se bazează pe asigurarea ca sarcina fiscală a fiecărui contribuabil este stabilită pe baza puterii contributive, respectiv în funcție de mărimea veniturilor sau a proprietăților acestuia.

„Este relevant faptul că, în prezent, persoanele fizice care nu realizează venituri din categoria celor pentru care se datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate potrivit Codului fiscal, nu se încadrează în categoriile exceptate de la plata contribuției ori realizează venituri cumulate sub nivelul de 6 salarii minime brute pe țară garantate în plată, nu au calitatea de asigurat în sistemul de asigurări sociale de sănătate, iar pentru dobândirea acesteia, pot opta pentru plata contribuției. În acest caz, contribuția datorată se stabilește la o bază de calcul egală cu 6 salarii minime brute pe țară garantate în plată (2.430 lei CASS datorată în anul 2025 de către o persoană fără venit). Astfel, reglemetările actuale exceptează de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate categorii de persoane care obțin venituri, cum sunt cele din pensii, indiferent de nivelul acestora și, totodată, stabilesc obligația plății acestei contribuții la un nivel 6 salarii minime brute pe țară garantate în plată pentru persoanele care nu realizează venituri sau realizează venituri sub plafonul menționat, ceea ce este inechitabil din punct de vedere fiscal”, precizează inițiatorii.

În Expunerea de motive se menționează, totodată, că, pentru anumite categorii de persoane, legiuitorul stabilește că acestea beneficiază de asigurare, fără plata contribuției, în condițiile prevăzute de Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare. Categoriile de persoane exceptate de la această regulă, în sensul în care beneficiază de asigurare, fără plata contribuției, sunt categorii speciale, vulnerabile, persoane cărora statul le asigură protecție și servicii gratuite și în alte sectoare decât cel al serviciilor medicale (ex. copiii, elevii, studenții, veteranii de război, văduvele de război, persoanele cu handicap, femei însărcinate etc.) sau persoane cărora statul le recunoaște merite deosebite și cinstirea memoriei întrucât au fost victime ale regimului comunist opresiv, fiind persecutate sau care au luptat împotriva dictaturii instaurate începând cu data de 6 martie 1945.

Totuși – precizează MF – și aceste categorii de persoane, potrivit prevederilor art. 154 din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, sunt exceptate de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate și nu datorează această contribuție pentru veniturile expres menționate, dar nu și pentru veniturile din salarii și asimilate salariilor, veniturile din activități independente, veniturile din investiții, din cedarea folosinței bunurilor, sau din activități agricole, silvicultură și piscicultură etc.

De asemenea, în aceeași categorie de persoane exceptate de la plata contribuției ce vizează în principiu persoane care necesită protecție și servicii gratuite, se regăsesc și persoanele care realizează pentru veniturile din drepturi de proprietate intelectuală. Astfel, se justifică în mod obiectiv și rezonabil un tratament egal tuturor categoriilor de persoane fizice privind plata contribuției de asigurări sociale de sănătate. „Cadrul legal privind prelevarea impozitelor, taxelor și a contribuțiilor sociale obligatorii îl constituie Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, fiind necesară intervenția în domeniul fiscal, pentru a asigura un mecanism de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate, cu respectarea principiilor solidarității și subsidiarității și al justeții impunerii și echității fiscale, potrivit căruia impozitele și taxele reglementate prin această lege se bazează pe asigurarea ca sarcina fiscală a fiecărui contribuabil este stabilită pe baza puterii contributive, respectiv în funcție de mărimea veniturilor sau a proprietăților acestuia”, se precizează în documentul citat.

Prin proiectul de Lege, se propune eliminarea facilității de exceptare de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele fizice care au calitatea de pensionari, pentru veniturile din pensii, pentru partea ce depășeste suma lunară de 3.000 de lei, pentru fiecare drept de pensie. În cazul veniturilor din pensii, baza lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate o reprezintă partea ce depășeste suma lunară de 3.000 de lei, pentru fiecare drept de pensie. În vederea determinării impozitului pe venitul din pensii, venitul impozabil lunar din pensii se stabilește prin deducerea din venitul din pensie a sumei neimpozabile lunare de 3.000 de lei și, după caz, a contribuției de asigurări sociale de sănătate datorată.

Totodată, pentru corelarea prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal cu cele ale Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, se propun următoarele:

● abrogarea dispozițiilor Codului fiscal referitoare la exceptarea de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate a următoarelor persoane: • persoanele aflate în întreținerea unei persoane asigurate respectiv soț/soție/părinți fără venituri proprii; • persoanele ale căror drepturi sunt stabilite prin Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările și completările ulterioare, prin Legea nr. 51/1993 privind acordarea unor drepturi magistraților care au fost înlăturați din justiție pentru considerente politice în perioada anilor 1945 - 1989, cu modificările ulterioare, prin OG nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 189/2000, cu modificările și completările ulterioare, prin Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război, prin Legea nr. 309/2002 privind recunoașterea și acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950 - 1961, cu modificările și completările ulterioare, precum și persoanele prevăzute în Legea recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului - Lupeni - august 1977 nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, pentru drepturile bănești acordate de aceste legi; • persoanele care beneficiază de indemnizație de șomaj sau, după caz, de alte drepturi de protecție socială care se acordă din bugetul asigurărilor pentru șomaj, potrivit legii, pentru aceste drepturile bănești; • persoanele care se află în concediu de acomodare, potrivit Legii nr. 273/2004 privind procedura adopției, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în concediu pentru creșterea copilului potrivit prevederilor art. 2 și art. 31 din OUG nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 132/2011, cu modificările și completările ulterioare, pentru drepturile bănești acordate de aceste legi; • persoanele fizice care beneficiază de venitul minim de incluziune potrivit Legii nr. 196/2016, pentru aceste drepturi bănești; • personalul monahal al cultelor recunoscute, aflat în evidența Secretariatului de Stat pentru Culte; • menținerea în categoria persoanelor exceptate de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate a bolnavilor cu afecțiuni oncologice beneficiari de programele naționale de sănătate, până la vindecarea respectivei afecțiuni, în condițiile Legii nr. 293/2022 pentru prevenirea și combaterea cancerului, cu modificările și completările ulterioare; • excluderea din categoria persoanelor exceptate de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate a altor categorii de bolnavi incluși în programele naționale de sănătate stabilite de Ministerul Sănătății, care beneficiază de servicii medicale, servicii conexe, medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale și altele asemenea, după caz, acordate în cadrul programului național de sănătate al cărui beneficiar este, precum și de serviciile medicale care stau la baza acordării acestora, până la vindecarea respectivei afecțiuni.

Prin modificările aduse Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu privire la categoriile de persoane care beneficiază de asigurare fără plata contribuției de asigurări sociale de sănătate, legiuitorul a instituit reguli noi ce vizează dobândirea calității de asigurat de către persoanele aflate în întreținerea unei persoane asigurate, respectiv, soțul/soția/părinții fără venituri proprii. Astfel, dispozițiile Codului fiscal se completează cu reguli privind stabilirea și declararea obligațiilor fiscale de către persoanele fizice asigurate care optează pentru calculul, declararea și plata contribuției de asigurări sociale de sănătate în contul persoanelor aflate în întreținerea acestora, respectiv, soțul/soția/părinții fără venituri proprii. Contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată de persoanele fizice asigurate potrivit prevederilor Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, pentru fiecare persoană aflată în întreținere, se determină prin aplicarea cotei de 10% asupra bazei de calcul, reprezentând valoarea a 6 salarii de bază minime brute pe țară, în vigoare la data de 1 ianuarie a anului în care se exercită opțiunea.

Totodată, se propune ca plata contribuției de asigurări sociale de sănătate datorată de persoanele fizice, în toate situațiile în care se exercită opțiunea începând cu data de 1 august 2025, inclusiv în cazul persoanelor care exercită opțiunea potrivit art. 180 alin. (1) din Codul fiscal, începând cu aceeași dată, se efectuează în 2 tranșe după cum urmează: a) 50% din contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată, la data depunerii declarației prin care se exercită opțiunea; b) 50% din contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată, până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui în care s-a exercitat opțiunea. De asemenea, în situația în care, pentru persoanele fizice, respectiv soțul/soția și părinții aflați în întreținere, care au decedat în perioada pentru care pentru care a fost exercitată opțiunea pentru plata contribuției de asigurări sociale de sănătate, de către persoanele fizice asigurate, contribuția datorată este cea aferentă perioadei de până la luna în care survine decesul.

Totodată, celelalte persoane excluse din categoria persoanelor exceptate de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate, respectiv: • persoanele ale căror drepturi sunt stabilite prin Decretul-lege nr. 118/1990; • persoanele care beneficiază de indemnizație de șomaj sau, după caz, de alte drepturi de protecție socială care se acordă din bugetul asigurărilor pentru șomaj, potrivit legii, pentru aceste drepturile bănești; • persoanele care se află în concediu de acomodare, în concediu pentru creșterea copilului, pentru drepturile bănești acordate de aceste legi; • persoanele fizice care beneficiază de venitul minim de incluziune potrivit Legii nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune, cu modificările și completările ulterioare, pentru aceste drepturi bănești; • personalul monahal al cultelor recunoscute, aflat în evidența Secretariatului de Stat pentru Culte – pentru dobândirea calității de asigurat în sistemul de sănătate, pot opta pentru plata contribuției potrivit art. 180 din Codul fiscal și datorează contribuția aferentă unei baze de calcul reprezentând valoarea a 6 salarii de bază minime brute pe țară, în vigoare la data de 1 ianuarie a anului în care se exercită opțiunea, dacă nu realizează venituri pentru care datorează contribuția.

▪ Titlul VI - Impozitul pe veniturile nerezidenților

Se propune majorarea cotei impozitului pe dividende, de la 10% la 16%, pentru dividendele distribuite/plătite persoanelor nerezidente începând cu data de 1 ianuarie 2026, respectiv după prima zi a anului fiscal modificat care începe în anul 2026, pentru corelare cu regimul fiscal aplicabil dividendelor distribuite/plătite persoanelor rezidente.

▪ Titlul VII – Taxa pe valoarea adăugată

Având în vedere că prin Programul de guvernare, în cadrul măsurilor ce vizează consolidarea fiscală, este prevăzută reașezarea TVA la două cote, se propune:

- majorarea cotei standard de la 19% la 21%;

- eliminarea aplicării cotei reduse de 5% și aplicarea unei cote reduse de 11% pentru operațiunile supuse în prezent cotei reduse de 5%, respectiv pentru: livrarea de manuale școlare, cărți, ziare și reviste, serviciile constând în permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectură și arheologice, grădini zoologice și botanice, livrarea de lemn de foc și livrarea de energie termică în sezonul rece, destinată anumitor categorii de consumatori;

- majorarea cotei reduse de TVA de la 9% la 11% pentru o gamă mai restrânsă de bunuri și servicii, respectiv pentru: medicamente de uz uman, alimente destinate consumului uman, cu anumite excepții, apa pentru irigații, îngrășăminte și pesticide, servicii de alimentare cu apă și de canalizare, clădiri destinate a fi utilizate drept cămine de bătrâni și de pensionari, case de copii și centre de recuperare și reabilitare pentru minori cu handicap, servicii de cazare și de restaurant/catering.

„În perioada 1 august - 31 octombrie 2025, se vor monitoriza încasările din sectorul HoReCa, iar în funcție de rezultatul analizelor efectuate se va decide cu privire la cota de TVA ce urmează să fie aplicată acestui sector”, precizează MF în Expunerea de motive.

Pentru livrarea locuințelor ca parte a politicii sociale pentru care nu se mai aplică cota redusă de TVA se prevăd dispoziții tranzitorii, potrivit cărora pe o perioadă de un an se pot achiziționa locuințele cu cota redusă, în cazul în care au fost au fost încheiate până la data de 1 august 2025 acte juridice între vii care au ca obiect plata în avans pentru achiziționarea unei astfel de locuințe. Totodată, se prevede că persoanele fizice pot achiziționa o singură locuință cu cota redusă dacă nu au achiziționat începând cu 1 ianuarie 2023 o locuință cu cota redusă de TVA, alta decât cele prevăzute la art. III alin. (1) lit. a) din OG nr. 16/2022. Potrivit prevederilor tranzitorii de la acest articol din OG nr. 16/2022, în anul 2023 persoanele fizice puteau achiziționa mai multe locuințe cu cota redusă cu o valoare de până la 450.000 lei, exclusiv TVA, dacă încheiaseră anterior acte juridice între vii pentru plata în avans a acestora, fără ca aceste achiziții să afecteze posibilitatea persoanelor respective de a mai achiziționa o singură locuință cu cota redusă de TVA conform reglementărilor în vigoare, începând cu data de 1 ianuarie 2023.

▪ Titlul VIII – Accize și alte taxe speciale

Prin proiectul de act normativ se propun următoarele: • majorarea nivelului accizelor, la 1 august 2025 și respectiv, la 1 ianuarie 2026, pentru alcool și băuturi alcoolice, benzină și motorină. Corelativ, pentru benzină și motorină, se propune ca în perioada 1 ianuarie 2026 – 31 decembrie 2026, nivelul accizelor prevăzut în coloana nr. 5 din anexa nr. 1 de la Titlul VIII – Accize și alte taxe speciale din Codul fiscal, să nu se actualizeze cu creșterea prețurilor de consum din ultimele 12 luni, calculată în luna septembrie a anului 2025, față de perioada octombrie 2014 - septembrie 2015. Totodată, se are în vedere adoptarea unei HG privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru compensarea creșterii accizei la motorina utilizată drept combustibil pentru motor în scopurile prevăzute la art. 342 alin. (9) din Codul fiscal; • majorarea nivelului accizelor, la 1 august 2025 și respectiv, la 1 aprilie 2026, pentru băuturile nealcoolice cu zahăr adăugat pentru care nivelul total de zahăr este cuprins între 5 g - 8 g/100 ml și pentru băuturile nealcoolice cu zahăr adăugat pentru care nivelul total de zahăr este peste 8 g/100 ml; • majorarea nivelului accizelor, la 1 august 2025, pentru produsele din tutun prelucrat, pentru produsele care conțin tutun, destinate inhalării fără ardere și pentru produsele destinate inhalării fără ardere, care conțin înlocuitori de tutun, cu sau fără nicotină; • majorarea nivelului accizelor, la 1 august 2025 și respectiv, la 1 aprilie 2026 pentru lichidul cu sau fără nicotină; • instituirea, de la 1 august 2025, a unui nivel de acciză pentru vinurile liniștite, similar cu cel aplicat vinurilor spumoase, respectiv de 76,19 lei/hl; • instituirea, de la 1 august 2025, a unui nivel de acciză pentru cidru de mere și pere, hidromel și băuturi fermentate liniștite din fructe de pădure, similar cu cel aplicat celorlalte băuturi fermentate spumoase, respectiv de 76,19 lei/hl.

De asemenea, prin proiectul de act normativ se stabilește nivelul accizei specifice la țigarete, aplicabil în perioada 1 august 2025 -31 martie 2026, inclusiv, care este de 576,360 lei/1.000 țigarete.

♦ Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății,

Prin proiectul de act normativ se propune modificarea prevederilor Legii nr. 95/2006 referitoare la acordarea calității de asigurat, în vederea eliminării din categoria persoanelor care beneficiază de asigurare fără plata contribuției de asigurări sociale de sănătate și corelarea noilor prevederi cu cele ce au ca scop extinderea bazei de plătitori ai contribuției de asigurări sociale de sănătate și eliminarea unor excepții de la plata contribuției, ce vizează modificarea și completarea Legii nr. 227/2015.

Astfel: • se menține calitatea de asigurat fără plata contribuției pentru bolnavii cu afecțiuni oncologice beneficiari de programele naționale de sănătate, până la vindecarea respectivei afecțiuni, în condițiile Legii nr. 293/2022 pentru prevenirea și combaterea cancerului, cu modificările și completările ulterioare; • bolnavii beneficiari de celelalte programe naționale de sănătate, care nu realizează venituri din cele prevăzute la art. 155 alin. (1) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare pentru care datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate, beneficiază de servicii medicale, servicii conexe, medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale și altele asemenea, după caz, acordate în cadrul programului național de sănătate al cărui beneficiar este, precum și de serviciile medicale care stau la baza acordării acestora, până la vindecarea respectivei afecțiuni. Pentru accesul la asistență medicală și tratamentul care nu sunt aferente programului național de sănătate al cărui beneficiar este, persoana în cauză plătește contribuția de asigurări sociale de sănătate pentru 6 luni calculată la salariul de bază minim brut garantat în plată și se acordă calitatea de asigurat pentru 12 luni; • se menține calitatea de asigurat pentru persoanele fizice care au calitatea de pensionari, pentru veniturile din pensii pentru care nu există obligația plății contribuției de asigurări sociale de sănătate, potrivit Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

♦ OUG nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate

Se propune stabilirea cuantumului indemnizațiilor de concedii medicale pentru boală obișnuită prin aplicarea unui procent diferențiat, în funcție de totalul zilelor de concediu medical acordate pentru fiecare episod de boală, după cum urmează: • prin aplicarea procentului de 55% asupra bazei de calcul pentru certificatele de concediu medical eliberate pentru o perioadă de până la 7 zile de incapacitate temporară de muncă; • prin aplicarea procentului de 65% asupra bazei de calcul stabilite pentru certificatele de concediu medical eliberate pentru o perioadă cuprinsă între 8 și 14 zile de incapacitate temporară de muncă; • prin aplicarea procentului de 75% asupra bazei de calcul pentru certificatele de concediu medical eliberate pentru o perioadă de peste 15 zile de incapacitate temporară de muncă. Cuantumul brut lunar al indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă pentru unele boli cardiovasculare se menține la nivelul actual de 75% din baza de calcul. În condițiile în care prin aceste noi reglementări urmează să fie impactate drepturi născute sub vechea reglementare, care nu și-au produs efecte în întregime până la data intrării în vigoare a noii reglementări, în proiectul de act normativ au fost introduse și soluții tranzitorii, astfel încât să nu fie afectate drepturile persoanelor asigurate pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate. Totodată, se propune ca data de intrare în vigoare a reglementărilor referitoare la calitatea de asigurat să fie 1 august 2025, astfel încât să poată fi adoptată legislația secundară, iar modificările legislative să fie implementate în sistemele informatice, astfel încât să se asigure fluxul informațional între ANAF și CNAS.

♦ OG pentru modificarea OG nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România

Prin prezentul proiect de act normativ, se propune modificarea OG nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România.

*

Prin proiectul de Lege se propune, totodată, ca, în anul 2026 să se mențină la nivelul de 81 lei valoarea punctului de referință în funcție de care se calculează cuantumul pensiilor. În anul 2026, valorile garantate ale punctelor pentru acordarea serviciilor medicale în asistența medicală primară, asistența medicală ambulatorie de specialitate pentru specialități clinice și, respectiv, suma orientativă/medic specialist în asistența medicală stomatologică se mențin la nivelul valabil în trimestrul IV al anului 2025. De asemenea, în anul 2026 valoarea indicatorului social de referință se menține la nivelul stabilit pentru luna decembrie 2025.

În anul 2026 studenții înmatriculați la forma de învățământ cu frecvență în instituțiile de învățământ superior acreditate beneficiază de tarif redus cu 90% pentru transportul intern auto și pentru transportul intern feroviar la toate categoriile de trenuri, clasa a II-a, doar pe distanța/rutele dintre localitatea de domiciliu și localitatea în care se află instituția de învățământ superior la care studentul este înmatriculat.

În anul 2026 studenții înmatriculați la forma de învățământ cu frecvență în instituțiile de învățământ superior acreditate beneficiază de tarif redus cu 90% pe mijloacele de transport local în comun și transportul cu metroul, în localitatea în care își are sediul instituția de învățământ superior la care studentul este înmatriculat.

În anul 2026 se suspendă aplicarea prevederilor art. 1 și 2 din Legea nr. 270/2024 pentru suportarea de către statul român a cheltuielilor ocazionate de repatrierea cetățenilor români decedați în străinătate, precum și pentru abrogarea lit. b) a alin. (1) al art. 15 din Legea nr. 198/2008 privind serviciile consulare pentru care se percep taxe și nivelul taxelor consulare la misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în străinătate.

În perioada 1 ianuarie 2026 - 31 decembrie 2026, pentru personalul militar, polițiștii, polițiștii de penitenciare și personalul civil din instituțiile publice de apărare, ordine publică și securitate națională ale căror solde de funcție/salarii de funcție/salarii de bază nete acordate în luna prestării serviciilor turistice sunt de până la 6.000 lei lunar inclusiv, se decontează valoarea serviciilor turistice prestate de orice structură de primire turistică clasificată aflată pe teritoriul României, achiziționate direct sau prin intermediul unei agenții de turism licențiate, în limita a 800 lei.

Prevederile referitoare la asigurarea pentru cadrele didactice și de cercetare din instituțiile de învățământ superior de stat, la data încetării de drept a contractului individual de muncă în urma pensionării, a două salarii raportate la ultimul salariu de bază se aplică începând cu anul universitar 2027 – 2028.

Termenul de acordare a unei indemnizații de solidaritate, persoanelor cu handicap vizual grav, handicap grav și handicap accentuat, care beneficiază de pensie pentru limită de vârstă se prorogă până la data de 1 ianuarie 2027.

Se reglementează măsuri privind derularea în anul 2025 a proiectelor finanțate prin Programul național de dezvoltare locală etapa I și etapa a II-a, Programul național de investiții „Anghel Saligny” și Programul național de construcții de interes public sau social. Se propune ca în anul 2025, de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin derogare de la prevederile art. 15 din OUG nr. 65/2023 pentru aprobarea Programului național de dezvoltare și susținere a industriei alimentare INVESTALIM aferent perioadei 2023 – 2026, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale să nu emită acorduri noi pentru finanțare în cadrul Programului „INVESTALIM”.

Se propune ca în anul 2025, de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin derogare de la prevederile art. 22 din OUG nr. 68/2023 pentru aprobarea și finanțarea Programului național pentru dezvoltarea producției interne de produse și materiale de construcții, aprobată cu modificări prin Legea nr.39/2024, cu completările ulterioare, Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului să nu emită acorduri noi de finanțare în cadrul Programului „CONSTRUCTPLUS”.

Pentru a se asigura procesul fiscal-bugetar din România o mai mare transparență și predictibilitate, precum și o execuție bugetară cât mai apropiată de criteriile de convergență și de țintele stabilite prin legile anuale ale bugetului, prin prezenta lege se propune propun o seri de măsuri având ca scop creșterea gradului de implicarea ordonatorilor principali de credite în a asigura o execuție bugetară echilibrată a cheltuielilor de personal, precum și unele măsuri cu privire la creșterea gradului de transparență în domeniul execuției bugetare.

*

Proiectul de Lege privind unele măsuri fiscal-bugetare poate fi consultat pe site-ul Ministerului Finanțelor, aici.