MOL Group Cards - adaptat nevoilor tale
Palatul Culturii din Iași, clădirea-simbol a capitalei Moldovei, a împlinit un secol de la inaugurare

Palatul Culturii din Iași, clădirea-simbol a capitalei Moldovei, a împlinit un secol de la inaugurare

Numărul 40, 15-21 oct. 2025  »  Știai că?

Anul 2025 marchează un secol de la inaugurarea oficială a Palatului Culturii din Iași – una dintre cele mai spectaculoase clădiri ridicate în România modernă. La 11 octombrie 1925, Regele Ferdinand și Regina Maria tăiau panglica unui edificiu care avea să devină imaginea-emblemă a Moldovei. Construit în perioada 1906-1925, palatul nu este doar un monument istoric, ci și o demonstrație de inginerie și viziune – un proiect „smart” pentru începutul secolului XX.

Din Palat de Justiție în Palat al Culturii

Inițial, clădirea a fost concepută ca Palat de Justiție și Administrație. Aici au avut loc procese celebre ale epocii interbelice, la care pledau nume mari ale baroului ieșean, printre care și scriitorul Ionel Teodoreanu.

Abia în 1955, autoritățile comuniste au decis transformarea sa într-un spațiu cultural. Așa s-a născut actualul Complex Muzeal Național „Moldova”, care reunește patru muzee: de Istorie, de Artă, de Etnografie și de Știință și Tehnică.

Palatul Culturii s-a ridicat, parțial, peste ruinele fostelor curți domnești medievale, menționate încă din 1434. În timpul construcției, muncitorii au descoperit mai multe tuneluri și pivnițe vechi, unele presupuse a fi din vremea domnitorului Vasile Lupu. Aceste coridoare subterane, zidite ulterior de arhitectul român Ion D. Berindey, ar fi legat, potrivit cercetătorilor, zona Palatului de Mitropolie și Copou.

Astăzi, o parte dintre aceste galerii există încă, sigilate sub nivelul de acces, și sunt incluse în planurile de viitor ale Complexului Muzeal Național „Moldova” pentru a fi deschise publicului. Practic, centrul Iașului are un sistem subteran la fel de impresionant ca arhitectura de la suprafață.

Design francez, execuție românească

Arhitectul Ion D. Berindey, format la École des Beaux-Arts din Paris, a adus la Iași eleganța stilului neogotic francez. Mozaicul din holul principal, considerat o piesă unică în România, este inspirat din modelele medievale ale abației Saint-Pierre-sur-Dives din Franța.

Aici se regăsesc simboluri mitologice – acvila bicefală, dragonul, grifonul, leul – dispuse concentric într-o compoziție care combină arta heraldică și precizia geometrică. Rezultatul: o identitate arhitecturală modernă, dar cu rădăcini europene clare.

Tehnologia de atunci – o lecție de modernitate

Deși pare o clădire veche, Palatul Culturii a fost, la momentul inaugurării, un proiect tehnologic avansat. Dispunea de iluminat electric, sistem de ventilație, încălzire pneumatică, termostate, chiar și aspiratoare centralizate – toate acționate de la subsolul clădirii. Pentru finisaje, s-a folosit un material inventat de Henri Coandă – „bois-ciment” –, un compozit care imită lemnul de stejar, dar este rezistent la foc și uzură. Acoperișul a fost realizat dintr-un material nou la acea vreme, „eternita”, iar structura din lemn a podului a fost tratată cu o substanță ignifugă numită „orniton”. Totul arăta că Berindey gândea pe termen lung, cu o logică inginerească impecabilă.

Turnul cu ceas – simbol și poveste

Turnul Palatului are 55 de metri înălțime și un ceas cu trei cadrane, fiecare de 3,25 metri diametru, decorate cu vitralii zodiacale. Sistemul „carillon”, format din opt clopote, redă la fiecare oră „Hora Unirii”.

Legenda spune că, în noaptea de 11 spre 12 octombrie 1925, Berindey și fiii săi au stat în turn pentru a regla mecanismul, dar ceasul s-a blocat, iar „Hora Unirii” a răsunat toată noaptea peste oraș.

100 de ani mai târziu

În 2025, Palatul Culturii a primit „Premiul Special Centenar” la Gala Destinația Anului – un gest simbolic pentru ceea ce reprezintă această clădire: o combinație rară între viziune arhitecturală, inovație tehnică și spirit național.

Sub pavimentul mozaicat, sub scările monumentale și vitraliile gotice, Palatul ascunde încă povești nespuse: tuneluri zidite, materiale experimentale și urmele unei epoci care gândea deja modern.

După un secol, el rămâne nu doar o emblemă a Iașilor, ci și un exemplu de „arhitectură inteligentă” înainte de vreme – un model de cum frumusețea, funcționalitatea și durabilitatea pot coexista perfect.

(Copyright foto: Palatul Culturii din Iași - Complexul Muzeal Național „Moldova”)




Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.