Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), conf. univ. dr. Horațiu-Remus Moldovan, a prezentat, la Congresul Național de Securitate și Sănătate în Muncă, principalele posibilități de colaborare între medicii de medicina muncii și furnizorii de servicii medicale aflați în relații contractuale cu casele de asigurări de sănătate, în scopul protejării sănătății angajaților, în calitatea acestora de persoane asigurate. „Astfel, conform prevederilor legale în vigoare, în baza scrisorilor medicale eliberate de medicii de medicina muncii, medicii de familie pot emite rețete compensate pentru medicamentele recomandate angajaților, în limitele competențelor profesionale. În baza acestor scrisori medicale, medicii de familie pot continua managementul pacienților în funcție de recomandările medicilor de medicina muncii și pot decide necesitatea efectuării de investigații paraclinice sau pot emite bilete de trimitere către medicii de specialitate clinică din ambulatoriu ori către spitale, după caz”, se menționează într-un comunicat al CNAS.

Totodată, cabinetele de medicina muncii pot încheia convenții cu casele de asigurări de sănătate în vederea recunoașterii biletelor de internare eliberate de către medicii ce-și desfășoară activitatea în aceste unități.

În acest context, președintele CNAS a precizat că „medicul specialist de medicina muncii este principalul consilier al angajatorului și al reprezentanților angajaților în probleme de promovare a sănătății în muncă și în îmbunătățirea mediului de muncă din punct de vedere al sănătății în muncă”. El a făcut apel la cei peste 400 de specialiști de securitate și sănătate în muncă și reprezentanți ai angajatorilor prezenți la congres să disemineze către angajați informații despre serviciile de prevenție decontate de CNAS.

Depistarea precoce a bolilor grave este și în interesul angajatorilor, care pot evita astfel pierderea capacității de muncă a angajaților pe perioade îndelungate, a subliniat președintele CNAS. Totodată, acesta a precizat că Ministerul Sănătății derulează un program național de prevenire a îmbolnăvirilor asociate factorilor de risc determinanți din mediul de viață și muncă și a făcut un apel ca și alte instituții publice cu rol în securitatea și sănătatea în muncă să se implice activ în activitatea de prevenție.

Cu aceeași ocazie, președintele CNAS a prezentat principalele priorități ale instituției în perioada următoare: dezvoltarea Platformei Informatice din Asigurările de Sănătate (PIAS), renunțarea la utilizarea documentelor pe suport hârtie în relația medic-pacient și medic-medic (principiul „zero hârtie”), eficientizarea cheltuielilor din domeniul sănătății, identificarea unei soluții de facilitare a programărilor pacienților la furnizorii de servicii medicale. Totodată, președintele CNAS a menționat și că sumele cu care contribuie asigurații la bugetul Fondului Național Unic de Asigurări de Sănătate (FNUASS) acoperă circa jumătate din costurile serviciilor de sănătate de care beneficiază aceștia, restul cheltuielilor fiind finanțate prin alocări de la bugetul de stat.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)