Securitatea energetică înseamnă și securitate informațională, iar România trebuie să fie pregătită să-și apere infrastructura critică, dar și percepția publică asupra propriei stabilități, a subliniat, la Conferința EnergIntell 2025, George Niculescu, președintele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), citat de Agerpres.

Într-un context geopolitic volatil, marcat de crize, tranziția energetică și de nevoia de independență strategică, România se afirmă tot mai clar ca hub energetic regional al Europei de Sud-Est (SEE), care poate să susțină proiecte strategice de infrastructură și securitate energetică, având un impact transfrontalier. Cu un mix energetic echilibrat - nuclear, hidro, gaze naturale și surse regenerabile - România se află într-un punct de inflexiune între tranziția verde europeană și nevoia de reziliență economică și securitate energetică. Acestea sunt principalele concluzii ale ediției a III-a a Conferinței Internaționale EnergIntell – „Energy Concerns in National Security and Business Intelligence”, se arată într-un comunicat de presă.

Dezbaterile au adus în prim-plan convergența dintre energie, tehnologie, educație, credibilitate instituțională și business inteligence ca fundament al competitivității regionale. Evenimentul a fost organizat joi de Academia de Studii Economice din București, prin Facultatea de Administrarea Afacerilor cu predare în limbi străine (FABIZ), cu sprijinul Academiei Naționale de Informații „Mihai Viteazul”, al Centrului Român al Energiei și al Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”.

Dimensiunea strategică a energiei și nevoia de protejare a infrastructurii critice și informaționale a fost reliefată de către George Niculescu, președinte ANRE.

„Energia nu mai înseamnă doar producție sau transport - ea a devenit un instrument strategic de putere. Într-un context geopolitic marcat de presiuni și dezinformare, securitatea energetică înseamnă și securitate informațională. România trebuie să fie pregătită să-și apere infrastructura critică, dar și percepția publică asupra propriei stabilități”, a spus George Niculescu, citat în comunicat.

Acesta a adăugat că predictibilitatea și încrederea sunt pilonii de bază pentru atragerea investițiilor strategice.

În contextul transformărilor profunde prin care trece sectorul energetic la nivel global, România se confruntă cu provocarea de a-și consolida securitatea energetică, menținând totodată ritmul cu obiectivele de tranziție verde și dezvoltare durabilă.

„România și Europa de Sud-Est se află la intersecția dintre vulnerabilitate și oportunitate. Viitorul energetic nu se mai măsoară doar în capacități instalate, ci în reziliență, cooperare și adaptabilitate. Independența energetică nu este o destinație, ci un proces constant de consolidare a suveranității economice”, a declarat, în cadrul evenimentului, Daniela Lulache, expert internațional în politici energetice.

Într-un peisaj global marcat de competiția pentru resurse și influență, energia a devenit un element central al echilibrului economic și geopolitic. În acest context, Corneliu Bodea, președintele Centrului Român al Energiei și CEO al Adrem, a atras atenția asupra importanței valorificării mixului energetic al României ca instrument de consolidare a puterii și independenței economice.

„Energia, în toate formele sale, este moneda puterii. Țările care reușesc să o gestioneze eficient vor deține controlul economic și geopolitic al următoarelor decenii”, consideră Corneliu Bodea.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)