Prețuri și costuri
Numărul 5, 8-14 feb. 2023 » La început a fost cuvântul...
Este de apreciat interesul presei față de teme economico-sociale care privesc cele mai acute preocupări ale concetățenilor noștri, dar, așa cum am subliniat deseori, ar fi mult mai bine dacă în toate cazurile s-ar respecta proprietatea termenilor și, în general, regulile lingvistico-logice. Așa, de exemplu, despre creșterea îngrijorătoare a multor prețuri, într-o emisiune de radio, se afirma că „inflația crește continuu, simultan, cu o explozie a prețurilor la mai toate produsele”. Aici semnalăm cel puțin două erori: „inflația” este ea însăși o „creștere” și, prin urmare, din fraza citată rezultă că a „crescut... creșterea”. Corect era să se spună că a crescut rata „inflației”. Apoi, ce înseamnă „inflația”? Nimic altceva decât creșterea generalizată a prețurilor. Așa că, tot în fraza respectivă, semnalăm un pleonasm pur. Repetăm definiția cvasiunanim acceptată: „Inflația constă în creșterea generalizată a prețurilor, în condițiile scăderii puterii de cumpărare”.
Tocmai cel de-al doilea termen a constituit „miezul” unei afirmații dintr-un editorial al unei reviste: „Valoarea banilor și nivelul prețurilor, în condiții de inflație, determină puterea de cumpărare a populației”. Or, „valoarea banilor” nu reprezintă un element diferit de „nivelul prețurilor”, ci ambele – cum se spune – sunt „fețele” aceleiași monede, iar „puterea de cumpărare” depinde, esențial, de raportul dintre venituri și prețuri, înainte de toate, în sfera prețurilor de consum.
La rândul său, un participant la o dezbatere televizată a considerat că, „în condițiile actuale, creșterea inflației se explică, în principal, prin majorarea prețurilor la cea mai mare parte a bunurilor și serviciilor”. S-a văzut, în cazul primului exemplu, că noțiunea de „inflație” este sinonimă cu sporirea majorității prețurilor, așa că nu mai insistăm asupra acestui aspect. Cât privește cauza creșterii ratei „inflației”, se cere precizat că nu există un raport între cauză și efect în afirmația citată. Apoi, când este vorba despre ceva negativ, nu se spune „datorită”, ci „din cauza”. Prin urmare, în primă și ultimă instanță, scăderea capacității de exprimare corectă reprezintă „un cost” pentru „inflația” de erori, mai ales în comunicarea publică. Atacând „cauza”, avem șansa de a reduce „efectele” respectivelor creșteri de... „costuri”. (T.B.)
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Actuala „ofensivă” a cărții înregistrează noi victorii pe „frontul” lecturilor de calitate
Susținere financiară suplimentară pentru protejarea „Tezaurului Uman Viu”
ArtSafari: cinci expoziții de excepție cu opere ale marilor artiști plastici români
Istoria Teatrului, o „scenă” pentru eternitate
Cartea pentru copii, de la „Cenușăreasă” la podiumul premianților
Monumentele istorice, comori pentru eternitate
La MNAR, filmul de artă este la el acasă
România devine un hub cultural-artistic atestat și de un important festival cinematografic