Sectorul bioeconomic al României s-a aflat pe un trend ascendent, în ultimii ani, până la valoarea de 41,2 miliarde de euro, în 2020, de la o cifră de afaceri de 36,6 miliarde de euro în 2017, în timp ce la capitolul inovare înregistra, în 2023, o rată de 33,1, sub media inovatorilor emergenți din Uniunea Europeană (UE), arată datele incluse într-un raport de specialitate, realizat de Bio-based Industries Consortium (BIC). Potrivit documentului, citat de Agerpres, care cartografiază biopotențialul național, România are unul dintre cele mai importante sectoare agricole din Europa, dar și semnificative activități industriale asociate alimentelor și băuturilor, procesării alimentelor și procesării lemnului.

"Mulțumită prezenței și activităților desfășurate de aceste sectoare, precum și industriei chimice puternice și sprijinului acordat sectoarelor bioeconomice de către mediul universitar și de cercetare aflate în continuă expansiune, România are toate șansele să se dezvolte rapid în materie de operațiuni industriale ce utilizează biomasa ca materie primă. Sectoarele primare și cele de prelucrare din aval vin cu fluxuri laterale, fluxuri reziduale și deșeuri care se pot constitui în materii prime pentru operațiuni ce utilizează biomasa ca resursă. Nu există informații precise și actualizate despre fluxurile asociate tuturor acestor sectoare, nici despre fracția organică din deșeurile solide municipale; de aceea, prezentul raport prezintă estimări inițiale în acest sens, scoțând în evidență potențialul României în materie de activități industriale care utilizează biomasa ca materie primă", sunt de părere experții.

Statistic, sectorul bioeconomic al României a fost pe un trend ascendent, ajungând de la o cifră de afaceri de 36,6 miliarde de euro în 2017 la 43,7 miliarde de euro în 2019, iar în 2020 a stagnat la 41,2 miliarde de euro, în mare parte pe fondul secetei.

În ceea ce privește cifra de afaceri pe angajat în bioeconomie (cu excepția agriculturii, silviculturii, pescuitului, sectorului alimentar, al băuturilor și al tutunului), țara noastră se situează la aproximativ 35.000 de euro per echivalent normă întreagă, ceea ce implică o cotă mare de producție de biomasă primară.

De asemenea, Tabloul de bord european privind inovarea 2023 încadrează România ca inovator emergent, cu 33,1% din media UE, un nivel situat sub media inovatorilor emergenți (54%), înregistrând o rată de creștere mai mică decât cea a Uniunii.

"Totuși, având puncte forțe relative în materie de conectare la internet de mare viteză, exporturi de bunuri de medie și înaltă tehnologie, exporturi de servicii cu grad ridicat de cunoștințe, printre altele, țara prezintă creșteri solide în aceste sectoare și în cheltuielile cu inovația pe angajat. Noua Strategie națională de cercetare, inovare și specializare inteligentă a României detaliază modul în care țara se va transforma din inovator emergent în inovator moderat până în anul 2030. Strategia pentru specializare inteligentă include priorități extrem de relevante pentru bioeconomie, cum ar fi alimente sigure, accesibile și optimizate din punct de vedere nutrițional, dezvoltarea durabilă a silviculturii, a pescuitului și a acvaculturii, produse, practici, procese și tehnologii noi în domeniul horticulturii, dezvoltarea durabilă a culturilor de câmp și tehnologii generice cheie relevante", notează sursa citată.

Raportul de țară privind România - Cartografierea biopotențialului României se încadrează în "programul strategic de comunicare" al BIC, care își propune să identifice oportunități în materie de activități industriale care utilizează biomasa ca resursă în statele europene unde nivelul acestor activități este relativ scăzut. Cercetarea reprezintă o actualizare a unui prim astfel de document publicat în anul 2018 și elaborat prin colectarea și analizarea de către BIC a datelor disponibile. Totodată, se concentrează pe biomasă ca materie primă, scopul fiind acela de a utiliza bioresursele relevante disponibile în proporție mai mare decât în prezent.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)