Războaiele provoacă pierderi economice mari și persistente în țările în care au loc lupte, producția economică scăzând, în medie, cu aproximativ 7% pe parcursul a cinci ani, iar cicatricile economice durează mai mult de un deceniu, arată un studiu publicat de Fondul Monetar Internațional, transmite Reuters, preluată de Agerpres.

FMI a examinat costul conflictelor active, care acum sunt la cele mai ridicate niveluri începând de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, și consecințele macroeconomice ale creșterilor bruște ale cheltuielilor militare în două capitole ale viitorului său raport World Economic Outlook, ce urmează a fi publicat în format complet marțea următoare.

Capitolele respective nu abordează războiul din Orientul Mijlociu și nici armistițiul de două săptămâni anunțat de președintele SUA, Donald Trump, marți seară, ci oferă o privire de ansamblu asupra economiilor în timpul războiului, încă din 1946, precum și date privind cheltuielile pentru armament din 164 de țări. În 2024, ultimul an pentru care sunt disponibile date, peste 35 de țări au experimentat conflicte pe teritoriul lor, iar aproximativ 45% din populația lumii trăia în țări afectate de conflicte.

„Dincolo de costul lor uman devastator, războaiele impun costuri economice ample și de durată și prezintă compromisuri macroeconomice dificile, în special pentru țările în care au loc lupte”, susține FMI într-un articol de publicat pe blogul instituției.

Țările angajate în conflicte externe pot evita distrugerea fizică pe propriul teritoriu și pot evita pierderi economice mari, dar țările vecine sau partenerii comerciali cheie vor resimți șocul, a subliniat FMI.

„Pierderile de producție din conflicte persistă chiar și după un deceniu și - de obicei - le depășesc pe cele asociate cu crizele financiare sau dezastrele naturale severe”, a precizat FMI.

Fondul Monetar Internațional se pregătește să își revizuiască previziunile de creștere globală și să își majoreze prognozele privind inflația, ca urmare a războiului din Iran, a declarat, luni, directorul general Kristalina Georgieva. Marți, președintele Băncii Mondiale, Ajay Banga, a declarat, la rândul său, că războiul din Iran va conduce la o creștere economică mai lentă și la o inflație mai mare, indiferent de cât de repede se va termina.

Potrivit studiului FMI, conflictele au contribuit la deprecierea susținută a cursului de schimb, la pierderea rezervelor și la creșterea inflației, deoarece adâncirea dezechilibrelor externe amplifică stresul macroeconomic.

Intensificarea tensiunilor geopolitice și conflictele mai frecvente au declanșat creșteri majore ale cheltuielilor militare, aproximativ jumătate din țările lumii crescându-și bugetele militare în ultimii cinci ani, și urmează și alte creșteri pe măsură ce țările NATO își majorează cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB până în 2035. Vânzările de arme ale celor mai mari producători de armament din lume, mulți dintre aceștia având sediul în SUA, s-au dublat în termeni reali în ultimele două decenii, arată analiza FMI.

Experții FMI au constatat că boom-urile mari ale cheltuielilor pentru apărare au devenit mai frecvente, în special în economiile emergente și în curs de dezvoltare, cu boom-uri tipice care durează între doi și doi ani și jumătate, iar cheltuielile militare cresc cu aproximativ 2,7% din PIB.

Aproximativ două treimi din aceste majorări de bugete militare au fost finanțate prin deficite mai mari, care este posibil să stimuleze activitatea economică pe termen mediu, dar au crescut și inflația și au creat provocări pe termen mediu, avertizează FMI. Aceasta înseamnă că majorarea bugetelor militare trebuie să fie strâns coordonate cu politica monetară, susține FMI.

În medie, deficitele fiscale s-au agravat cu aproximativ 2,6 puncte procentuale din PIB, iar datoria publică a crescut cu aproximativ 7 puncte procentuale în decurs de trei ani de la începerea unei majorări a bugetelor militare.

Aproximativ un sfert din aceste majorări de bugete militare au fost finanțate prin repriorizarea cheltuielilor, deseori ducând la o diminuare bruscă a cheltuielilor guvernamentale pentru programe sociale, a declarat Andresa Lagerborg, economist la FMI.

De asemenea, creșterile de producție au fost mai mici atunci când armele au fost achiziționate de la furnizori străini, precizează FMI. Concentrarea pe investițiile publice pe echipamente și infrastructură ar extinde dimensiunea pieței, ar sprijini economiile de scară și ar consolida capacitatea industrială, limitând în același timp pierderea comenzilor către furnizorii străini, a adăugat instituția financiară internațională.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)