Comisia Europeană (CE) va propune probabil luni menținerea în 2023 a suspendării reglementărilor fiscale, din cauza incertitudinii politice ridicate și a încetinirii semnificative a creșterii, provocate de invadarea Ucrainei de către Rusia, au declarat oficiali UE pentru Reuters, relatează Agerpres. UE revizuiește regulile fiscale - Pactul de stabilitate și creștere - care limitează deficitul guvernamental sub pragul de 3% din PIB, iar datoria sub 60% din PIB. Prevederile Pactului au fost suspendate începând din 2020 pentru a oferi guvernelor o marjă de manevră mai largă în lupta împotriva pandemiei de COVID-19. Însă, acum, că economia a revenit pe creștere, regulile bugetare ar putea fi reintroduse de la începutul lui 2023, chiar dacă vor suferi unele modificări pentru a ține cont de noile realități economice ale UE, respectiv nivelul ridicat al datoriei publice și necesitatea unor investiții publice mari pentru a contracara schimbările climatice.

Comisia Europeană a apreciat că guvernele UE ar trebui să fie pregătite să restabilească sprijinul pentru economie cu bani publici, în funcție de dificultățile aduse de războiul din Ucraina. De asemenea, CE a recomandat guvernelor UE să treacă în 2023 la o orientare fiscală neutră, de la o orientare de sprijin în prezent, deoarece economia înregistrează creștere, iar statele membre UE au datorii ridicate, ca rezultat al pandemiei. „Condițiile pentru menținerea clauzei derogatorii generale în 2023 și dezactivarea ei până în 2024 sunt îndeplinite”, ar urma să anunțe luni Executivul comunitar, susțin sursele.

Săptămâna trecută, CE a previzionat că avansul zonei euro se va reduce la 2,7% anul acesta (față de o expansiune de 4% previzionată în februarie), din cauza efectelor războiului din Ucraina.

Deja în martie Executivul comunitar anunțase că nu va aplica în 2023 una din cele mai disputate reglementări conform căreia guvernele trebuie să reducă datoria anual, pentru a scădea sub 60% din PIB.

Țări ca Italia (cu o datorie de 160% din PIB) sau Grecia (cu peste 200% din PIB) nu vor putea îndeplini această reglementare.

Miniștrii de Finanțe din zona euro (Eurogrup) au fost de acord în martie să înăsprească ușor politica fiscală în 2023, după trei ani în care au fost injectate miliarde de euro în economie, din cauza pandemiei de coronavirus, dar s-au declarat, de asemenea, de acord să pompeze mai mulți bani dacă va fi necesar, în contextul războiului din Ucraina. „Fundamentele economiei zonei euro sunt solide. Totuși, incertitudinile au sporit semnificativ. Impactul economic al invaziei Ucrainei de către Rusia încă este evaluat și se adaugă riscurilor provocate de perturbările din lanțurile de aprovizionare, de prețurile mai ridicate ale energiei și de inflație, care a rămas la un nivel ridicat mai mult decât se estima anterior”, se arată în comunicatul dat publicității după reuniunea Eurogrup.

Oficialii au convenit că statele cu un nivel ridicat al datoriei, cum ar fi Italia sau Grecia, ar trebui să se concentreze pe reducerea datoriei, iar cele cu un nivel scăzut să se concentreze mai mult pe investiții.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)