Înființarea Centrului de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică în Energie (CRISCE) este pe circuitul actelor normative interministeriale, fiind în curs discuții tehnice cu Ministerul Muncii, a declarat Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, citat de Agerpres. „Înființarea Centrului este pe circuitul actelor normative interministeriale. Avem câteva discuții tehnice cu Ministerul Muncii. Sigur că acest Centru de răspuns la incidente informatice în domeniul Energiei va fi extrem de relevant. Dar, dincolo de acest centru, care va avea o importanță semnificativă, implementarea la timp, strict, a legislației europene, extrem de importantă și poate mai importantă decât orice este nevoia de a conștientiza că trebuie să investim în reziliență, în cybersecurity, pentru a ne proteja entitățile critice”, a spus Bușoi la Forumul de Securitate Cibernetică în Energie.

El a afirmat că noua legislație și obligațiile de a proteja din punct de vedere cyber entitățile critice nu fac altceva decât să pregătească terenul în ceea ce privește nevoia de investiții și a subliniat că se conștientizează din ce în ce mai mult faptul că suntem în război hibrid.

„Ca președinte al Comisiei de industrie și energie din Parlamentul European între 2019 și 2024 am participat activ la dezbaterea, adoptarea directivei NIS II și la actul normativ privind reziliența entităților critice. De asemenea, în noua legislație privind rețelele de gaz și hidrogenul s-au introdus obligații foarte clare pentru a proteja din punct de vedere cyber aceste entități. Și în legislația din 1999 privind rețelele de electricitate, legislația europeană, sunt aceste prevederi. Există exerciții la nivel european de testare a infrastructurilor critice, și aici infrastructura energetică joacă un rol foarte important. Dar toate aceste implementări în legislația națională, toate aceste înscrieri în registre care sunt obligatorii și e foarte important să le conștientizăm, și la nevoie se poate ajunge și la sancțiuni (...) toate aceste lucruri nu pot face decât să pregătească terenul nevoii de investiții și nevoii de acțiuni concrete, pentru că vedem că dezbaterea legată de atacurile cyber este din ce în ce mai pregnantă. (...). Din ce în ce mai mult la nivel european conștientizăm că suntem ținta unor atacuri, suntem în război hibrid, nu mai vorbim doar de acțiuni dintre acestea, ale unor hackeri care vor să pună mâna pe date, vor să obțină răscumpărări. Lucrurile acestea se întâmplă, cele mai multe, nu sunt făcute publice”, a explicat oficialul.

Acesta a atras atenția că inteligența artificială ne ajută să fim mai eficienți în cybersecurity și în reziliență, dar îi ajută și pe infractorii cibernetici să fie mai eficienți în acțiunile ilegale și negative. „Dar, dincolo de acest fenomen, din ce în ce mai mult apare fenomenul entităților statale care atacă infrastructuri critice și, chiar dacă sunt greu de demonstrat uneori sau de cele mai multe ori, trebuie să fim pregătiți din ce în ce mai mult și în fața acestui fenomen'” a afirmat Cristian Bușoi.

Oficialul de la Ministerul Energiei a mai semnalat că este îngrijorător și faptul că devenim din ce în ce mai dependenți de niște tehnologii care sunt produse în China, multe dintre ele legate de smart device-uri. „Avem invertoare, avem tot felul de device-uri care pot fi programate de la distanță și, chiar dacă până acum nu avem motive demonstrate sau demonstrabile (...) că am fi putut sau am fost influențați sau atacați, cred că trebuie să ne punem un semn important de întrebare și din acest punct de vedere”, a precizat el.

Totodată, Bușoi a menționat că toate investițiile masive care se fac în prezent în zona de energie pentru a scădea prețul, pentru a fi independenți și a ne crește securitatea energetică, atât în domeniul nuclear, cât și în domeniul gazelor naturale, dar și în rețeaua de transport sau de distribuție, trebuie să aibă atașată o componentă de reziliență cibernetică și de protecție împotriva atacurilor cyber extrem de solidă.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)