BNR: Mixul echilibrat de politici macroeconomice, esențial pentru întărirea capacității economiei românești de a face față unor eventuale evoluții adverse

BNR: Mixul echilibrat de politici macroeconomice, esențial pentru întărirea capacității economiei românești de a face față unor eventuale evoluții adverse

Numărul 1, 14-20 ian. 2020  »  Analize și sinteze

Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a hotărât, în ședința din luna ianuarie, următoarele: menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,5% pe an; menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,5% pe an și a ratei dobânzii aferente facilității de creditare la 3,5% pe an; păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Exportul net și-a amplificat aportul negativ la dinamica PIB

Rata anuală a inflației IPC a scăzut în luna octombrie la 3,4%, de la 3,5% în luna septembrie, și a urcat apoi în noiembrie la 3,8%, deasupra intervalului țintei, în linie cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu. Potrivit BNR, avansul față de luna septembrie a fost, în principal, un efect al majorării prețurilor legumelor și fructelor, dar și al accelerării inflației de bază.

Rata anuală a inflației CORE2 ajustat (care elimină din calculul inflației IPC prețurile administrate, volatile, ale produselor din tutun și ale băuturilor alcoolice) a continuat să crească în primele două luni din trimestrul IV, de la 3,4%, în septembrie, la 3,5%, în noiembrie, ușor peste nivelul prognozat. Creșterea a reflectat influențele venite din majorarea prețurilor internaționale ale unor materii prime agroalimentare și din ușoara depreciere a leului în raport cu euro, suprapuse presiunilor inflaționiste semnificative pe partea cererii și a costurilor unitare cu forța de muncă.

Rata medie anuală a inflației IPC a coborât în octombrie la 3,7% și a revenit ulterior, în noiembrie, la valoarea de 3,8% consemnată în septembrie 2019, în timp ce rata medie anuală calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum a continuat să se reducă până la 3,8% în intervalul octombrie-noiembrie, de la 3,9% în septembrie.

Creșterea economică a continuat să decelereze în trimestrul III 2019, dinamica sa anuală reducându-se la 3%, de la 4,4% în trimestrul anterior. Pe partea cererii, contribuția consumului gospodăriilor populației a rămas semnificativă, însă s-a redus vizibil (până la 3 puncte procentuale, în contextul anului agricol nefavorabil), fiind depășită substanțial de cea a formării brute de capital fix (5,9 puncte procentuale). Exportul net și-a amplificat aportul negativ la dinamica PIB, pe fondul reaccelerării mai pronunțate a creșterii importurilor în raport cu cea a exporturilor de bunuri și servicii.

Perspectiva plasării ratei anuale a inflației ușor deasupra intervalului țintei la finele anului 2019

Cele mai recente date statistice evidențiază evoluții mixte în termeni anuali în sfera consumului, a investițiilor și a producției industriale în luna octombrie: pe de o parte, menținerea unei dinamici ridicate a achizițiilor populației de bunuri și servicii și majorarea alertă a volumului lucrărilor de construcții, iar, pe de altă parte, amplificarea contracției producției industriale, respectiv restrângerea comenzilor noi în industria prelucrătoare.

Totodată, cele mai recente date privind balanța de plăți evidențiază încetinirea deteriorării în termeni anuali a soldului balanței comerciale în luna octombrie comparativ cu trimestrul III. Deficitul de cont curent și-a reaccentuat însă adâncirea, ca urmare a înrăutățirii balanței veniturilor primare și a celei a veniturilor secundare, iar gradul de acoperire a acestuia cu investiții străine directe și transferuri de capital a scăzut.

Creșterea anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să se tempereze ușor în lunile octombrie și noiembrie – la 7,5%, respectiv la 7,2%, de la 7,7% în luna septembrie –, media ei pe ansamblul celor două luni scăzând la 7,32%, de la 7,9% în trimestrul III. În condițiile în care decelerarea s-a datorat exclusiv componentei în valută, ponderea în total credit a componentei în lei a continuat să crească, ajungând în noiembrie la 67,2%, cel mai ridicat nivel din mai 1996.

Cele mai recente evaluări reconfirmă perspectiva plasării ratei anuale a inflației ușor deasupra intervalului țintei la finele anului 2019, urmată de revenirea și menținerea acesteia în jumătatea superioară a intervalului pe orizontul apropiat de timp, la valori ușor inferioare celor evidențiate în cea mai recentă prognoză pe termen mediu publicată în Raportul asupra inflației din noiembrie 2019.

Incertitudini și riscuri crescute la adresa perspectivei inflației decurg din conduita politicii fiscale și a celei de venituri, în condițiile calendarului electoral intern. Tendința deficitului de cont curent rămâne, de asemenea, preocupantă. Incertitudini generează și evoluția economiei zonei euro și a celei globale, pe fondul creșterii tensiunilor geopolitice și a vulnerabilităților unor piețe emergente, iar conduita acomodativă a politicilor monetare ale BCE și Fed, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune rămân relevante.

BNR menține dobânda-cheie la 2,5% pe an

În ședința din prima lună a anului, pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, Consiliul de administrație al BNR a hotărât menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,5% pe an, concomitent cu păstrarea controlului strict asupra lichidității de pe piața monetară; totodată, a decis menținerea la 1,5% pe an a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit și la 3,5% pe an a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard). De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Deciziile Consiliului de administrație al BNR au ca scop asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile și în condițiile păstrării stabilității financiare. Consiliul de administrație subliniază că mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale care să stimuleze potențialul de creștere pe termen lung sunt esențiale pentru menținerea stabilității macroeconomice și întărirea capacității economiei românești de a face față unor eventuale evoluții adverse.

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!


Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.