Capacitatea de a te adapta la schimbări – provocare-test pentru adevărații profesioniști

Capacitatea de a te adapta la schimbări – provocare-test pentru adevărații profesioniști

Numărul 28-29, 25 iulie - 7 august 2017  »  Cariere. Drumul spre performanță

Interviu cu Florin Știucă, expert contabil, membru al Filialei CECCAR Mehedinți 

Alexandra Rizea: Vă rugăm să le împărtășiți cititorilor câteva date și fapte menite să releve principalele etape din cariera dvs., astfel încât să evidențiați ceea ce înseamnă opțiunea și vocația în profesie.

Florin Știucă: Dat fiind faptul că m-am născut în anul 1950, este de reamintit că am absolvit facultatea la secția contabilitate în condițiile specifice de la mijlocul anilor ’70 din secolul trecut. Am întâmpinat numeroase dificultăți deoarece absolvisem un liceu teoretic și – mai în glumă, mai în serios – trebuie să vă spun că, în primul semestru, când am învățat structura planului de conturi, cu debitele și creditele aferente, singurul debit de care auzisem până în acel moment era… „debitul de tutun”. În anii următori am studiat contabilitatea ramurilor economiei naționale – industrie, agricultură, construcții, comerț –, ceea ce mi-a permis să mă adaptez relativ repede la ceea ce mă aștepta în „câmpul muncii”. Un prim test la angajare a fost acela de a organiza arhiva compartimentului financiar-contabil. M-am obișnuit, astfel, cu formularistica specifică, respectiv întocmirea notelor de contabilitate, a fișelor sintetice, a balanței de verificare. În acea perioadă era considerat un bun contabil acela care întocmea balanța de verificare sintetică, mai ales că pe atunci nu existau calculatoare; singurele mașini de calcul erau cele cunoscute sub denumirea de Mureș 11. Fiind singurul economist din compartimentul financiar-contabil, am fost nevoit să mă familiarizez și cu alte operațiuni, precum devize pentru situații de lucrări, costuri directe, indirecte, dar cel mai mult am învățat cum să mă comport cu colegii, dar și cu organele de control, astfel încât să-mi onorez profesia cu responsabilitate și să cultiv relații interumane care să slujească interesele comune. 

În legătură cu ceea ce ați evocat, cred că se impune a sublinia că depășirea dificultăților din perioada dată privind exercitarea profesiei a constituit o veritabilă temelie pentru etapele următoare din cariera dvs.

Fără îndoială, așa s-au petrecut lucrurile, și o confirmare a constituit-o faptul că, după 10 ani de practică, am obținut calificarea de expert contabil. Reamintesc că, pe atunci, activitatea de expertiză contabilă viza numai latura judiciară, ceea ce, de asemenea, m-a ajutat să-mi însușesc noțiuni și practici care mi-au fost de folos în perioada următoare. Mai trebuie să precizez că am lucrat succesiv într-un birou de planificare financiară și apoi în calitate de contabil-șef pe un șantier de construcții-montaj. 

Bineînțeles, a fost încă o perioadă de acumulări utile pentru împlinirea dvs. profesională.

Firește. În pofida transformărilor determinate de economia de comandă, cine dorea să-și exercite cu adevărat profesia la parametri calitativi superiori avea posibilitatea, în contactul direct cu economia reală, să se autoperfecționeze. Acest fapt mi-a permis să-mi exercit și atribuțiile pe care le-am avut la nivelul autorităților județene, în cadrul cărora am coordonat activitatea din economia locală, precum și activitățile din industria ușoară, construcții montaj, turism. Toate acestea mi-au oferit și posibilitatea de a cunoaște aspectele specifice economiei în profil teritorial. Bineînțeles, odată cu demararea procesului de tranziție spre economia de piață a fost necesar să mă adaptez noilor cerințe, un ajutor deosebit de important constituindu-l cursurile de formare profesională conectate la modalitățile de exercitare a profesiei contabile specifice comunității europene, cu accent pe contabilitatea de angajamente. Astfel, am obținut și calificările de auditor financiar, evaluator de întreprindere, lichidator judiciar. Odată cu apariția OG nr. 65/1994, expertiza contabilă a preluat toate activitățile contabile, iar expertiza contabilă judiciară a rămas o mică parte din acest ansamblu. Activitatea anterioară mi-a permis să mă implic în organizarea colegilor de profesie în structura județeană a CECCAR. Un moment important în acest proces l-a constituit trecerea la aplicarea Codului de conduită etică și profesională a experților contabili, adoptat la Conferința Națională a CECCAR din 1995. Procesul de tranziție nu a fost nici ușor și nici simplu, deoarece contabilitatea înainte de 1990 opera cu valori mai simple – valoare de intrare (cost istoric) și valoare de ieșire, care era întotdeauna egală cu valoarea de intrare –, însă, după 1990, a fost necesar să operăm cu noțiuni mai sofisticate, precum valoare contabilă, valoare realizabilă netă, valoare inventar, valoare reevaluată, provizioane, deprecieri  etc., noțiuni care trebuiau însușite nu numai de noi, profesioniștii contabili, ci și de utilizatorii informațiilor pe care le furnizam.  

Cum ați putea defini modul în care dificultățile inerente fiecărei trepte de devenire profesională pot fi depășite?

După cum am relevat în răspunsurile anterioare, formarea unui contabil este foarte dificilă, mai ales că el trebuie să îmbine cunoștințele teoretice cu cele practice și, apoi, să fie la curent cu tot ceea ce apare nou în exercitarea profesiei, mai ales pe linie de fiscalitate. Nu doresc să intru în detalii, dar în parcursul meu profesional în perioada de tranziție am fost pus deseori în situația de a găsi soluții pentru a face față unor dificultăți create de cadrul legislativ în continuă schimbare și de a mă comporta la nivelul etic impus de calitatea mea de membru al CECCAR pentru combaterea unor fenomene negative precum evaziunea fiscală. Țin să subliniez că, în înfruntarea cu asemenea fenomene, se vădesc virtuțile celor care dau dovadă de tărie de caracter și care – repet – aplică în mod consecvent principiile etice și bunele practici promovate de CECCAR. 

Din cele relatate până acum, este vorba și despre un mesaj adresat colegilor, îndeosebi celor tineri, în legătură cu propria experiență profesională...

În acest sens, aș atrage atenția asupra necesității oferirii unor servicii complete, mă refer aici la pregătirea datelor și informațiilor contabile, respectiv la analiza și prelucrarea acelor date și informații și prezentarea acestora utilizatorilor, respectiv clienților. În condițiile actuale, mai ales sub impactul erei digitale, tendința dominantă constă tocmai în oferirea de servicii integrate, care să-l situeze pe profesionistul contabil în centrul procesului decizional. Deosebit de important este faptul că, prin pregătirea teoretică și practică adecvată, profesionistul contabil devine un consilier de neînlocuit pentru întreprinzători, pentru manageri. Evaluările, concluziile și sfaturile sale sunt deosebit de valoroase deoarece orice decizie la nivel de firmă poate fi eficientă doar în măsura în care ține seama de realitățile economico-financiare, de reglementările în vigoare și identifică soluțiile care reprezintă „rețete” de succes. Bineînțeles, o asemenea activitate de înaltă calitate se cere retribuită corespunzător. Mesajul meu către tinerii contabili conține, deci, aceste elemente cu accent pe respectarea legislației, pe aplicarea standardelor, a prevederilor Codului nostru deontologic. 

În condițiile tranziției spre economia de piață, fiecare județ s-a confruntat cu o serie de probleme specifice. Din acest punct de vedere, ce anume ar putea fi evocat în legătură cu contribuția profesioniștilor contabili la acțiunile care au determinat și determină diminuarea decalajelor care despart Mehedințiul de alte zone ale țării?

Aș aminti, înainte de toate, că în perioada de tranziție, din motive diverse, dar mai ales sub impactul principiilor și practicilor economiei de piață, și-au încetat activitatea numeroase întreprinderi, iar unele care au „supraviețuit” au fost și sunt nevoite să facă față unor dificultăți deosebite, mai recent unui deficit important de personal calificat. Există, cum bine se știe, atracția pentru slujbele mult mai bine plătite în străinătate. Așa cum aminteam înainte, în exercitarea profesiei noastre un loc important îl ocupă acordarea de consultanță menită să favorizeze tendințe pozitive, între care cea investițională, în domenii pentru care există piață, mai ales în ceea ce privește producția pe orizontală. Încurajarea unor asemenea tendințe este o cale principală de diminuare a decalajelor. Mai menționez importanța deosebită a accesării fondurilor europene. 

Ce anume considerați că este de subliniat în legătură cu programele de activitate ale Filialei CECCAR Mehedinți îndreptate spre diversificarea serviciilor oferite membrilor și, totodată, pentru coordonarea și orientarea activității lor în vederea accelerării dezvoltării economico-sociale a județului?

Apreciez că programele de activitate ale filialei sunt orientate tocmai în direcțiile evocate de dvs. Aș menționa, în acest sens, importanța întâlnirilor lunare, în special cu reprezentanții ANAF, ceea ce permite și o bună informare în legătură cu noutățile legislative. Împreună cu Uniunea Generală a Industriașilor din România (UGIR), filiala noastră a participat la fundamentarea schiței de dezvoltare a județului Mehedinți prin atragerea de fonduri europene. De asemenea, acționăm pentru dezvoltarea și aprofundarea relațiilor economice cu vecinii noștri din Serbia, cunoscut fiind faptul că există numeroase posibilități nevalorificate încă în promovarea cooperării transfrontaliere. În ceea ce privește obiectivul central reprezentat de formarea profesională continuă, Filiala CECCAR Mehedinți a elaborat și pune în practică un program complex orientat spre folosirea cât mai eficientă a oportunităților specifice erei digitale.




Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.