Efectele schimbărilor de estimări și politici contabile în situațiile financiare anuale

Efectele schimbărilor de estimări și politici contabile în situațiile financiare anuale

Numărul 18, 15-21 mai 2018  »  Expertiza și auditul afacerilor

CECCAR

REZUMAT
Articolul urmărește să pună în evidență efectele schimbărilor de estimări și politici contabile în situațiile financiare anuale, așa cum sunt prevăzute în referențialele contabile național și internațional. Aspectele teoretice sunt completate cu o serie de exemple practice.
Ca urmare a incertitudinilor inerente existente în cadrul activității unei entități, este necesar să se recurgă la estimări în vederea evaluării elementelor din situațiile financiare anuale, care implică apelarea la judecăți de valoare întemeiate pe cele mai recente informații credibile și relevante pe care entitatea le are la dispoziție la un moment dat. În baza respectării principiului permanenței metodelor, odată ce politicile contabile au fost stabilite, este important ca acestea să fie menținute pe parcursul unui exercițiu financiar, dar și de la un exercițiu financiar la altul. Orice schimbare de politici contabile conduce la rezultate diferite. Modificările de politici contabile sunt permise doar dacă sunt solicitate de o autoritate competentă (modificare de reglementare) sau dacă au ca rezultat informații mai credibile și mai relevante privind poziția financiară și performanțele entității. Efectele modificării politicilor contabile aferente exercițiului financiar curent se contabilizează pe seama conturilor de cheltuieli și venituri ale perioadei, iar cele aferente exercițiilor financiare precedente se înregistrează pe seama rezultatului reportat, în situația în care efectele schimbării pot fi cuantificate.
Termeni-cheie: politici contabile, estimări, situații financiare anuale, IAS 8

Clasificare JEL: M41

Aspectele legate de efectele schimbărilor de politici contabile și ale schimbărilor de estimări în situațiile financiare se circumscriu în aria de aplicare a IAS 8 Politici contabile, modificări ale estimărilor contabile și erori. În referențialul contabil românesc, această problematică o regăsim în Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1.802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, cu modificările și completările ulterioare, în cadrul secțiunii 2.5 „Politici contabile, corectarea erorilor contabile, estimări și evenimente ulterioare datei bilanțului”.

În unele situații, entitățile au tendința de a modifica metodele (politicile) contabile și de a revizui estimările inițiale în acord cu noile informații disponibile, toate acestea cu scopul de a se adapta cerințelor economice care pot apărea sau în vederea îmbunătățirii imaginii poziției și performanței financiare sau a fluxurilor lor de trezorerie.

Efectele schimbărilor de politici contabile în situațiile financiare
În vederea respectării principiului permanenței metodelor, politicile contabile și metodele de evaluare nu trebuie să fie modificate pe parcursul unui exercițiu financiar, dar nici de la un exercițiu financiar la altul. Este necesar ca utilizatorii situațiilor financiare să aibă posibilitatea să le compare pe parcursul unei perioade de timp, în vederea identificării tendinței poziției și performanței financiare sau a fluxurilor de trezorerie ale entității. Ca urmare, se aplică aceleași politici contabile în fiecare perioadă, precum și de la o perioadă la alta, exceptând situația în care o modificare de politică contabilă:
● este rezultatul unei inițiative a managementului entității, caz în care se impune justificarea modificării în notele la situațiile financiare anuale;
● este rezultatul unei schimbări de reglementare contabilă, caz în care nu se impune justificarea sa în notele la situațiile financiare anuale, ci trebuie doar menționată în acestea.
Modificarea de politică contabilă care este rezultatul unei inițiative a managementului poate fi determinată de:
● o schimbare cu caracter excepțional care apare în situația entității sau în contextul economico-financiar în care aceasta își desfășoară activitatea;
● obținerea unor informații fiabile și mai relevante cu privire la efectele tranzacțiilor.
Pct. 62 alin. (2) din OMFP nr. 1.802/2014 prezintă o serie de exemple de situații care justifică modificarea de politici contabile. Acestea se referă la:
„– admiterea la tranzacționare pe o piață reglementată a valorilor mobiliare pe termen scurt ale entității sau retragerea lor de la tranzacționare;
– schimbarea acționariatului, datorată intrării într-un grup, dacă noile metode asigură furnizarea unor informații mai fidele;
– fuziuni și divizări efectuate la valori contabile, caz în care se impune armonizarea politicilor contabile ale societății absorbite cu cele ale societății absorbante etc.”.
În conformitate cu pct. 62 alin. (4) din reglementarea menționată anterior, „nu se consideră modificări ale politicilor contabile:
a) aplicarea unei politici contabile pentru tranzacții, alte evenimente sau condiții care diferă, ca fond, de cele care au avut loc anterior; și
b) aplicarea unei noi politici contabile pentru tranzacții, alte evenimente sau condiții care nu au avut loc anterior sau care au fost nesemnificative”.

În situația în care efectele modificării politicilor contabile aferente exercițiilor financiare precedente pot fi cuantificate, acestea se vor înregistra pe seama rezultatului reportat (contul 1173 „Rezultatul reportat provenit din modificările politicilor contabile”).

Rezultatul unei entități nu depinde doar de performanțele sale economice și financiare, ci și de politicile contabile pentru care optează echipa managerială.

Exemplul 1

La data de 20.12.N-1, entitatea X, care intră în aria de aplicare a OMFP nr. 1.802/2014, achiziționează o construcție nouă de la un furnizor înregistrat în scopuri de TVA, la prețul de 331.200 lei. Clădirea se amortizează în regim liniar pe o perioadă de 30 de ani. La data de 31.12.N+2, managementul societății decide să reevalueze activul, valoarea reevaluată, determinată de un expert evaluator autorizat, fiind stabilită la 307.800 lei. Se alege drept politică contabilă transferul rezervei din reevaluare la rezultatul reportat pe măsura amortizării clădirii. La data de 31.12.N+3, entitatea decide modificarea politicii contabile aplicabile imobilului în sensul trecerii de la metoda reevaluării la metoda costului.

Ne propunem să prezentăm impactul schimbării politicii contabile aplicabile activului imobilizat în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului finanțelor publice nr. 4.160/2015 privind modificarea și completarea unor reglementări contabile.

–  Achiziția clădirii:
331.200 lei 212
„Construcții”
= 404
„Furnizori de imobilizări”
331.200 lei
62.928 lei 4426
„TVA deductibilă”
= 4427
„TVA colectată”
62.928 lei
–  Achitarea datoriei față de furnizor:
331.200 lei 404
„Furnizori de imobilizări”
= 5121
„Conturi la bănci
în lei”
331.200 lei
–  Înregistrarea amortizării lunare:
920 lei 6811
„Cheltuieli de exploatare
privind amortizarea
imobilizărilor”
= 2812
„Amortizarea construcțiilor”
920 lei

Amortizarea cumulată pe perioada 01.01.N-31.12.N+2 se ridică la 33.120 lei, iar valoarea rămasă a clădirii la această dată este de 298.080 lei.

–  Reevaluarea construcției la sfârșitul exercițiului financiar N+2:

Vom opta pentru metoda valorii nete.

Înregistrarea reevaluării:
–  Eliminarea amortizării cumulate:
33.120 lei 2812
„Amortizarea construcțiilor”
= 212
„Construcții”
33.120 lei
–  Înregistrarea plusului de valoare:
9.720 lei 212
„Construcții”
= 105
„Rezerve din reevaluare”
9.720 lei
–  Înregistrarea amortizării pe perioada 01.01-31.12.N+3:
După reevaluare, amortizarea se va calcula în funcție de noua valoare a activului (307.800 lei) și de durata de utilizare rămasă (27 de ani).
950 lei 6811
„Cheltuieli de exploatare
privind amortizarea
imobilizărilor”
= 2812
„Amortizarea construcțiilor”
950 lei
Concomitent se face transferul rezervei din reevaluare la rezultatul reportat (950 lei – 920 lei):
30 lei 105
„Rezerve din reevaluare”
= 1175
„Rezultatul reportat
reprezentând surplusul
realizat din rezerve
din reevaluare”
30 lei
–  Trecerea de la metoda valorii juste la metoda costului:

Situația activului la 31.12.N+3 se prezintă astfel:

Sold cont 105 = 9.720 lei – (30 lei/lună x 12 luni) = 9.360 lei

9.360 lei 105
„Rezerve din reevaluare”
= 212
„Construcții”
9.360 lei

Valoarea rămasă a clădirii la 01.01.N+4 = 307.800 lei – (950 lei/lună x 12 luni) – 9.360 lei = 287.040 lei

Durata de amortizare rămasă = 26 ani

Amortizarea anuală = 287.040 lei/26 ani = 11.040 lei

În notele explicative la situațiile financiare se va prezenta următoarea informație narativă: „La data de 31.12.N+3, entitatea decide modificarea politicii contabile aplicabile clădirii în sensul trecerii de la metoda reevaluării la metoda costului. În exercițiul financiar anterior s-a utilizat modelul reevaluării cu transferul rezervei din reevaluare la rezultatul reportat pe măsura amortizării activului. Începând cu exercițiul financiar N+4, entitatea trece de la metoda reevaluării la metoda costului. Efectele modificărilor politicilor contabile aferente exercițiului financiar precedent nu s-au înregistrat pe seama rezultatului reportat, ci prin închiderea rezervei din reevaluare pe seama imobilizării căreia îi corespunde. Opțiunea nu a condus la subevaluarea activului față de valoarea care ar fi fost recunoscută în bilanț dacă acesta nu ar fi fost reevaluat”.

Exemplul 2

Entitatea X, care intră în aria de aplicare a OMFP nr. 1.802/2014, are la data de 01.12.N un stoc inițial de 50 kg de materii prime evaluat la 5 lei/kg. În cursul lunii decembrie N au loc următoarele intrări și ieșiri de materii prime:
● La 10.12.N se achiziționează 100 kg de materii prime la prețul de 6 lei/kg.
● La 15.12.N se dau în consum 125 kg de materii prime.

Politica entității prevede pentru evaluarea stocurilor la ieșirea din gestiune utilizarea metodei CMP. La data de 31.12.N, managementul entității decide să schimbe politica de evaluare a stocurilor la ieșirea din gestiune, astfel că începând cu anul următor aceasta va utiliza metoda FIFO.

Ne propunem să contabilizăm modificările politicii contabile în conformitate cu OMFP nr. 1.802/2014.
–  Evaluarea stocului de materii prime în anul N folosind metoda CMP:

Stocul final de materii prime = 25 kg x 5,66 lei/kg = 141,5 lei (sold cont 371 „Mărfuri”).

CMP = Vsi + Vi ,
Qsi + Qi
unde:
Vsi – valoarea stocului inițial;
Vi – valoarea intrărilor;
Qsi – cantitatea din stocul inițial;
Qi – cantitatea intrată.
CMP10.12.N = (50 kg x 5 lei/kg + 100 kg x 6 lei/kg)/(50 kg + 100 kg) = 5,66 lei/kg

–  Evaluarea stocului de materii prime aferent anului N în anul N+1 utilizând metoda FIFO:

Stocul final de materii prime = 25 kg x 6 lei/kg = 150 lei (sold cont 371 „Mărfuri”)

Trecerea de la metoda CMP la metoda FIFO reprezintă o modificare de politică contabilă. Prin urmare, stocul de materii prime trebuie majorat cu 8,5 lei (150 lei – 141,5 lei):
8,5 lei 301
„Materii prime”
= 1173
„Rezultatul reportat
provenit din modificările
politicilor contabile”
8,5 lei
Metoda FIFO va fi aplicată începând cu data de 01.01.N+1, chiar dacă decizia de schimbare a metodei de evaluare a stocurilor a fost luată la sfârșitul exercițiului financiar N, odată cu întocmirea situațiilor financiare anuale.
Schimbarea metodei contabile va fi prezentată în notele explicative la situațiile financiare prin următoarea informație narativă: „Managementul entității a decis să abandoneze utilizarea metodei CMP pentru evaluarea stocurilor de materii prime la ieșirea din gestiune. Astfel, începând cu data de 01.01.N+1 se va trece la aplicarea metodei FIFO. Chiar dacă această decizie a fost luată la sfârșitul exercițiului financiar N, odată cu întocmirea situațiilor financiare anuale ale acestui exercițiu, noua politică contabilă se va aplica începând cu data de 01.01.N+1. Situațiile financiare ale exercițiului N nu vor fi ajustate. Efectele modificărilor politicilor contabile aferente exercițiului financiar precedent s-au înregistrat pe seama rezultatului reportat (cont 1173), întrucât acestea au putut fi cuantificate”.

Exemplul 3

Entitatea X, care intră în aria de aplicare a OMFP nr. 1.802/2014, achiziționează la data de 30.11.N un echipament tehnologic în sumă de 21.600 lei, TVA 19%. Activul se amortizează liniar în 5 ani. La data de 31.12.N, managementul entității decide schimbarea politicii contabile în sensul că, începând cu anul următor, pentru amortizarea echipamentului tehnologic se va utiliza metoda de amortizare degresivă.

Ne propunem să contabilizăm modificările politicii contabile în conformitate cu OMFP nr. 1.802/2014.

–  Achiziția echipamentului tehnologic:
25.704 lei
21.600 lei



  4.104 lei
%
2131
„Echipamente tehnologice
(mașini, utilaje și
instalații de lucru)”
4426
„TVA deductibilă”
= 404
„Furnizori de imobilizări”
25.704 lei
–  Achitarea datoriei față de furnizor:
25.704 lei 404
„Furnizori de imobilizări”
= 5121
„Conturi la bănci
în lei”
25.704 lei
–  Înregistrarea amortizării aferente anului N:
Amortizarea aferentă lunii decembrie N = 21.600 lei/5 ani x (1 lună/12 luni) = 360 lei
360 lei 6811
„Cheltuieli de exploatare
privind amortizarea
imobilizărilor”
= 2813
„Amortizarea instalațiilor
și mijloacelor de transport”
360 lei
–  Înregistrarea amortizării aferente anului N în anul N+1 folosind metoda de amortizare degresivă:
Amortizarea = 21.600 lei x 20% x 1,5 x (1 lună/12 luni) = 540 lei
Trecerea de la metoda de amortizare liniară la cea degresivă reprezintă o modificare de politică contabilă. Ca urmare, amortizarea trebuie majorată cu 180 lei (540 lei – 360 lei):
180 lei 1173
„Rezultatul reportat
provenit din modificările
politicilor contabile”
= 2813
„Amortizarea instalațiilor
și mijloacelor de transport”
180 lei

În notele explicative la situațiile financiare se va prezenta următoarea informație narativă: „În exercițiul financiar N+1, entitatea a procedat la schimbarea politicii contabile în ceea ce privește metoda de amortizare a activelor corporale. În exercițiul financiar anterior, echipamentul tehnologic a fost amortizat prin metoda liniară. Începând cu exercițiul financiar N+1, activele corporale sunt amortizate degresiv. Efectele modificărilor politicilor contabile aferente exercițiului financiar precedent s-au înregistrat pe seama rezultatului reportat (cont 1173), întrucât acestea au putut fi cuantificate”.

Efectele schimbărilor de estimări în situațiile financiare

Având în vedere incertitudinile inerente care apar în cadrul activității unei entități, există o serie de elemente din situațiile financiare pentru care nu se pot realiza cu precizie evaluări. În această situație, elementele respective trebuie estimate conform judecăților de valoare bazate pe cele mai recente informații credibile pe care le are la dispoziție managementul. Estimările în contabilitate constau în aprecieri și evaluări în condiții de incertitudine ale mărimii unor elemente, tranzacții și evenimente.

Pot fi prezentate estimări ale:
● provizioanelor;
● duratei de viață economică utilă a imobilizărilor corporale, precum și ale modului preconizat de consumare a beneficiilor economice viitoare încorporate în activele amortizabile;
● valorii reziduale a imobilizărilor corporale;
● clienților incerți;
● uzurii morale a stocurilor;
● valorii juste a activelor financiare;
● valorii juste a datoriilor financiare;
● obligațiilor de garanție.

Potrivit prevederilor pct. 70 alin. (2) din OMFP nr. 1.802/2014, „o estimare poate necesita revizuirea dacă au loc schimbări privind circumstanțele pe care s-a bazat această estimare sau ca urmare a unor noi informații sau a unei mai bune experiențe. Prin natura ei, revizuirea unei estimări nu reprezintă corectarea unei erori”.

Estimările pot fi revizuite pe parcurs în situația în care apar circumstanțe care solicită acest fapt. În ceea ce privește efectul modificării unei estimări contabile, alin. (4) al aceluiași punct stipulează că acesta „se recunoaște prospectiv prin includerea sa în rezultatul:
– perioadei în care are loc modificarea, dacă aceasta afectează numai perioada respectivă (de exemplu, ajustarea pentru clienți incerți); sau
– perioadei în care are loc modificarea și al perioadelor viitoare, dacă modificarea are efect și asupra acestora (de exemplu, durata de viață utilă a imobilizărilor corporale)”.

Exemplul 1

Entitatea X, care intră în aria de aplicare a Ordinului ministrului finanțelor publice nr. 2.844/2016 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară, cu modificările și completările ulterioare, primește la data de 01.07.N o subvenție guvernamentală pentru investiții în sumă de 21.240 lei. Cu această subvenție, X finanțează în proporție de 50% procurarea unui echipament tehnologic în valoare de 42.480 lei, TVA 19%. Durata de utilizare a activului este de 6 ani, metoda de amortizare este cea liniară, iar valoarea reziduală este nulă. Societatea alege drept politică contabilă recunoașterea subvenției prin deducerea ei din valoarea contabilă a echipamentului tehnologic. La sfârșitul exercițiului financiar N+2, entitatea trebuie să ramburseze 60% din valoarea subvenției guvernamentale ca urmare a nerespectării condițiilor contractuale de acordare.

Ne propunem:
a) Contabilizarea operațiunilor de mai sus în exercițiile financiare N, N+1 și N+2 în conformitate cu OMFP nr. 2.844/2016, IAS 20 Contabilitatea subvențiilor guvernamentale și prezentarea informațiilor legate de asistența guvernamentală și IAS 8 Politici contabile, modificări ale estimărilor contabile și erori;
b) Redarea unui extras din politicile contabile pe care trebuie să le prezinte entitatea X.

a) Contabilizarea operațiunilor de mai sus în exercițiile financiare N, N+1 și N+2

Exercițiul financiar N

–  Achiziția echipamentului tehnologic:
50.551,20 lei
42.480,00 lei



8.071,20 lei
%
2131
„Echipamente tehnologice
(mașini, utilaje și
instalații de lucru)”
4426
„TVA deductibilă”
= 404
„Furnizori de imobilizări”
50.551,20 lei
–  Înregistrarea subvenției la data de 01.07.N:
21.240 lei 4451
„Subvenții guvernamentale”
= 2131
„Echipamente tehnologice
(mașini, utilaje și
instalații de lucru)”
21.240 lei
–  Încasarea subvenției:
21.240 lei 5121
„Conturi la bănci
în lei”
= 4451
„Subvenții guvernamentale”
21.240 lei
–  Înregistrarea amortizării:
Amortizarea aferentă perioadei 01.07-31.12.N = (42.480 lei – 21.240 lei)/6 ani x (6 luni/12 luni) = 1.770 lei
1.770 lei 6811
„Cheltuieli de exploatare
privind amortizarea
imobilizărilor, a investițiilor
imobiliare și a activelor
biologice productive
evaluate la cost”
= 2813
„Amortizarea instalațiilor
și mijloacelor de transport”
1.770 lei
Exercițiul financiar N+1
–  Înregistrarea amortizării:
Amortizarea aferentă anului N+1 = (42.480 lei – 21.240 lei)/6 ani = 3.540 lei
3.540 lei 6811
„Cheltuieli de exploatare
privind amortizarea
imobilizărilor, a investițiilor
imobiliare și a activelor
biologice productive
evaluate la cost”
= 2813
„Amortizarea instalațiilor
și mijloacelor de transport”
3.540 lei
Exercițiul financiar N+2
–  Înregistrarea amortizării:
Amortizarea aferentă anului N+2 = 3.540 lei
3.540 lei 6811
„Cheltuieli de exploatare
privind amortizarea
imobilizărilor, a investițiilor
imobiliare și a activelor
biologice productive
evaluate la cost”
= 2813
„Amortizarea instalațiilor
și mijloacelor de transport”
3.540 lei
–  Rambursarea subvenției (21.240 lei x 60%):
12.744 lei 2131
„Echipamente tehnologice
(mașini, utilaje și
instalații de lucru)”
= 5121
„Conturi la bănci
în lei”
12.744 lei

În conformitate cu IAS 8, entitatea trebuie să recalculeze sumele aferente amortizărilor, deoarece se majorează baza de calcul pentru amortizare. Aceasta este considerată o modificare de estimare și va afecta perioada curentă (anul N+2) și perioadele viitoare.

Valoarea rămasă de amortizat la sfârșitul exercițiului financiar N+1 = 42.480 lei (cost) – 21.240 lei (subvenție dedusă din cost) – 1.770 lei (amortizare N) – 3.540 lei (amortizare N+1) = 15.930 lei (valoare contabilă)

Valoarea recalculată la sfârșitul exercițiului financiar N+2 = 15.930 lei + 12.744 lei (subvenție rambursată adăugată la costul activului) = 28.674 lei

Perioada rămasă de amortizat = 6 ani x 12 luni – 6 luni anul N – 12 luni anul N+1 = 54 luni

Amortizarea lunară recalculată = 28.674 lei/54 luni = 531 lei

Amortizarea recalculată pentru anul N+2 = 12 luni x 531 lei/lună = 6.372 lei

Recunoașterea diferenței de amortizat pentru anul N+2, în sumă de 2.832 lei (6.372 lei (amortizare recalculată) – 3.540 lei (amortizare deja înregistrată)):
2.832 lei 6811
„Cheltuieli de exploatare
privind amortizarea
imobilizărilor, a investițiilor
imobiliare și a activelor
biologice productive
evaluate la cost”
= 2813
„Amortizarea instalațiilor
și mijloacelor de transport”
2.832 lei
b) Extras din politicile contabile pe care trebuie să le prezinte entitatea X
✔ Subvenția privind activele reprezintă o subvenție guvernamentală pentru acordarea căreia principala condiție este ca entitatea X să achiziționeze echipamentul tehnologic.
✔ Subvenția guvernamentală nu se recunoaște până când nu există siguranța rezonabilă că societatea va respecta condițiile impuse pentru acordarea sa și că aceasta va fi primită.
✔ Subvenția guvernamentală se prezintă în situația poziției financiare prin deducerea ei pentru obținerea valorii contabile a activului. Aceasta este recunoscută în contul de profit și pierdere de-a lungul ciclului de viață al activului amortizabil, ca reducere a cheltuielii cu amortizarea.
✔ Rambursarea subvenției referitoare la activ este recunoscută prin creșterea valorii contabile a acestuia.
✔ În conformitate cu IAS 8, subvenția guvernamentală care devine rambursabilă trebuie contabilizată ca o modificare a unei estimări contabile. Astfel, în anul rambursării, ca urmare a creșterii bazei de calcul al amortizării, aceasta se recalculează potrivit IAS 8.

Exemplul 2

Entitatea X, care intră în aria de aplicare a OMFP nr. 2.844/2016, achiziționează la data de 22.12.N-1 un echipament tehnologic la costul de 28.000 lei, TVA 19%. Durata de viață utilă este de 4 ani. Se folosește metoda de amortizare liniară și se neglijează valoarea reziduală de la calculul amortizării. La data de 31.12.N+2, durata de viață utilă rămasă a activului este revizuită la 6 ani.

Ne propunem să calculăm amortizarea echipamentului tehnologic.
Exercițiul financiar N-1
–  Achiziția echipamentului tehnologic:
33.320 lei
28.000 lei



  5.320 lei
%
2131
„Echipamente tehnologice
(mașini, utilaje și
instalații de lucru)”
4426
„TVA deductibilă”
= 404
„Furnizori de imobilizări”
33.320 lei
–  Achitarea datoriei față de furnizor:
33.320 lei 404
„Furnizori de imobilizări”
= 5121
„Conturi la bănci
în lei”
33.320 lei
Exercițiul financiar N
–  Înregistrarea amortizării:
Amortizarea aferentă anului N = 28.000 lei/4 ani = 7.000 lei
7.000 lei 6811
„Cheltuieli de exploatare
privind amortizarea
imobilizărilor, a investițiilor
imobiliare și a activelor
biologice productive
evaluate la cost”
= 2813
„Amortizarea instalațiilor
și mijloacelor de transport”
7.000 lei
Exercițiul financiar N+1
–  Înregistrarea amortizării:
Amortizarea aferentă anului N+1 = (28.000 lei – 7.000 lei)/3 ani = 7.000 lei
7.000 lei 6811
„Cheltuieli de exploatare
privind amortizarea
imobilizărilor, a investițiilor
imobiliare și a activelor
biologice productive
evaluate la cost”
= 2813
„Amortizarea instalațiilor
și mijloacelor de transport”
7.000 lei

Valoarea contabilă netă la 31.12.N+1 = 28.000 lei (cost) – (7.000 lei (amortizare N) + 7.000 lei (amortizare N+1)) = 14.000 lei

Exercițiul financiar N+2

La data de 31.12.N+2, estimarea duratei de viață utilă este de 6 ani. Dar această informație se va utiliza pentru a contabiliza și cheltuiala exercițiului financiar curent, adică N+2.

În conformitate cu IAS 8, efectul modificării estimării contabile trebuie contabilizat atât în perioada modificării (curentă), adică în anul N+2, cât și în perioadele ulterioare, începând cu anul N+3.

Durata de viață utilă rămasă = 6 ani + 1 an (N+2) = 7 ani

–  Înregistrarea amortizării:
Amortizarea aferentă anului N+2 = Valoarea contabilă netă la 31.12.N+1/7 ani = 14.000 lei/7 ani = 2.000 lei
2.000 lei 6811
„Cheltuieli de exploatare
privind amortizarea
imobilizărilor, a investițiilor
imobiliare și a activelor
biologice productive
evaluate la cost”
= 2813
„Amortizarea instalațiilor
și mijloacelor de transport”
2.000 lei

În fiecare an următor, cheltuiala cu amortizarea activului este în sumă de 2.000 lei.


BIBLIOGRAFIE

  1. Cernușca, Lucian (2012), Opțiuni și practici contabile, Editura Tribuna Economică, București.
  2. CECCAR (2016), Ghid pentru pregătirea candidaților la examenul de acces la stagiul pentru obținerea calității de expert contabil și de contabil autorizat, ediția a V-a, Editura CECCAR, București.
  3. CECCAR (2017), Ghid pentru pregătirea candidaților la examenul de aptitudini pentru obținerea calității de expert contabil și de contabil autorizat, ediția a V-a, Editura CECCAR, București.
  4. IASB (2015), Standardele Internaționale de Raportare Financiară (IFRS). Norme oficiale emise la 1 ianuarie 2015, traducere, Editura CECCAR, București.
  5. Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1.802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, publicat în Monitorul Oficial nr. 963/30.12.2014, cu modificările și completările ulterioare.
  6. Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 4.160/2015 privind modificarea și completarea unor reglementări contabile, publicat în Monitorul Oficial nr. 21/12.01.2016.
  7. Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 2.844/2016 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară, publicat în Monitorul Oficial nr. 1.020 și 1.020 bis/19.12.2016.
Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!


Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.