Profesia contabilă în economia globală şi digitală

Profesia contabilă în economia globală și digitală

Numărul 37, 13-19 decembrie 2016  »  Expertiza și auditul afacerilor

prof. univ. dr. Robert Aurelian Șova
Președintele Consiliului Superior al CECCAR
ASE București
lector univ. dr. Florin Dobre
ASE București

În noul context economic, caracterizat prin globalizare și digitalizare, profesionistul contabil trebuie să dețină competențele necesare furnizării de valoare adăugată investitorilor, companiilor și instituțiilor de reglementare.

Expertiza profesionistului contabil în sintetizarea și prezentarea datelor și informațiilor face din acesta soluția ideală în asigurarea relevanței, fiabilității, transparenței și accesibilității în timp util a datelor. Tocmai de aceea credem că există anumite oportunități pentru profesionistul contabil în această lume economică, bazată pe date și informații, pentru a oferi noi abordări privind modul tradițional de raportare, inclusiv prin îmbunătățirea raportării financiare, furnizând astfel managementului companiilor, investitorilor, dar și autorităților de reglementare și altor părți interesate informații transparente și sincere cu privire la rezultatele, situația financiară și stabilitatea unei companii.

În ceea ce privește raportările financiare, se impune implicarea profesiei în identificarea și eliminarea decalajului existent între natura afacerilor și a tranzacțiilor și tratamentul contabil conform reglementărilor contabile naționale și standardelor internaționale de raportare financiară și de contabilitate, care să asigure imaginea fidelă a situațiilor financiare. În ciuda nevoii de informații specifice afacerilor în era digitală, Standardele Internaționale de Raportare Financiară oferă încă puține informații referitoare la activele intelectuale ale unei companii și la sustenabilitate, impunându-se o evoluție a acestora. De asemenea, se constată o creștere a cererii de informații nonfinanciare. Responsabilitatea socială, aspectele legate de mediu și de guvernanță fac în prezent obiectul unor rapoarte, care însă se caracterizează, în marea lor majoritate, prin lipsa de relevanță și standardizare a datelor și informațiilor prezentate. Efortul de a rezolva lipsa de informații complete s-a concretizat în combinarea și integrarea raportărilor nonfinanciare cu raportările financiare, domeniu în care profesionistul contabil trebuie să se implice activ. Globalizarea economică și mișcarea instantanee a datelor favorizează efortul de a identifica un singur set de raportări financiare de calitate, acceptat la nivel global. Implicarea profesiei în implementarea standardelor internaționale de raportare financiară și de contabilitate, atât în sectorul economic privat (IAS/IFRS), cât și în cel public (IPSAS/EPSAS), la nivel național este un proces important și productiv care va contribui la creșterea calității sistemului de raportare, fiind un factor care să impulsioneze convergența economică a României cu țările dezvoltate. Standardele internaționale de raportare financiară și de contabilitate și reglementările contabile naționale joacă un rol vital în asigurarea faptului că organizațiile rămân responsabile față de toate părțile interesate.

De asemenea, credem că o altă oportunitate pentru profesionistul contabil decurge din faptul că în contextul economic actual activitățile bazate pe reguli, orientate spre conformare, trebuie să fie completate cu cele privind gestionarea operațiunilor interne pentru optimizarea performanței organizaționale, specifice contabilității manageriale.

Noul model de business impune ca misiunea companiei să nu fie doar de a maximiza bunăstarea acționarilor, ci este necesar să fie luate în considerare și alte părți. În aceste condiții, profesionistul contabil trebuie să fie responsabil față de interesele acționariatului, însă responsabilitatea finală este adăugarea de valoare pentru toate părțile interesate. Aceasta presupune ca profesionistul contabil, dincolo de activitățile tradiționale de suport al managementului, cum ar fi planificarea și controlul, să sprijine eforturile organizației de a satisface așteptările părților interesate. Aceasta se poate realiza prin furnizarea de leadership, prin implicarea în managementul strategic al companiei și în procesul de transformare și aliniere operațională a acesteia, precum și prin facilitarea învățării și perfecționării continue la nivelul organizației.

În cazul în care profesionistul contabil va fi perceput ca fiind cel care are de-a face numai cu conformarea fiscală și ținerea contabilității, alți furnizori de servicii (de exemplu, juriști/avocați, agenții de consultanți, bănci etc.) vor apărea drept concurenți în furnizarea de consultanță în domenii legate mai mult sau mai puțin în mod tradițional de contabilitate (de exemplu, contabilitate managerială, consultanță de mediu). Profesioniștii contabili, care, conform cercetărilor, în prezent sunt consilierii preferați ai IMM-urilor, trebuie să își consolideze această poziție în viitor și să se orienteze și către companiile mari. Succesul acestui demers este condiționat de mai mulți factori, și anume nivelul de expertiză perceput, nivelul de încredere și relația personală cu proprietarul/managerul companiei.

În plus, credem că perturbarea digitală creează noi oportunități pentru profesionistul contabil, având în vedere că atât organizațiile profesionale, cât și cele ale clienților sunt afectate de acest fenomen. Potențialul digital pentru profesia noastră este foarte mare. Există mai multe dimensiuni ale modului în care profesionistul contabil își desfășoară propria activitate, care s-au schimbat radical și vor continua să se schimbe, revoluționând profesia. În ultimii ani, inovațiile tehnologice au variat de la calculatoarele personale performante, la prețuri accesibile, la explozia de pachete software, internet în bandă largă accesibil aproape de oriunde, e-mail, tehnologii și aplicații mobile și, mai recent, social media și clouding.

Aceasta înseamnă că profesia are, înainte de toate, oportunitatea de a se reinventa în economia digitală – pentru firmele și practicile profesionistului contabil, de a se transforma, iar în raport cu clienții, trecerea de la a fi concentrat pe conformare către a deveni creatori de servicii de înaltă valoare.

Însăși natura profesiei contabile se schimbă drastic. Dacă înainte profesia era asimilată cu „ronțăitul” cifrelor, astăzi aceasta implică mai multe abilități tehnologice și o gândire „out of the box”.

Există trei direcții principale pe care profesionistul contabil le poate aplica pentru a minimiza amenințările reprezentate de perturbarea digitală și, la fel de important, pentru a maximiza în interesul său efectele acesteia.

✔ Prima este remodelarea strategiei corporative ținând cont de cerințele economiei digitale.

✔ A doua se referă la reîntregirea fluxurilor de venituri, prin construirea de noi surse de venit, provenind din noi segmente de piață, zone geografice și modele de afaceri, având în vedere că fluxurile de venituri tradiționale „seacă” drept efect al perturbării digitale. Totodată, apar noi oportunități generate de tendința companiilor de a-și externaliza funcțiile care nu sunt de bază.

✔ A treia este calibrarea structurii costurilor – efectuarea de modificări în ceea ce privește personalul, lanțul de aprovizionare și cheltuielile generale, pentru un control mai bun al costurilor și pentru a putea concura cu nou-veniții competitori low-cost, „înarmați” digital.

Din perspectiva tehnologiilor am identificat câteva tendințe majore care pot veni în sprijinul profesionistului contabil.

1. Tehnologiile de stocare și prelucrare a datelor. Big Data și tehnologiile specifice analizei datelor au potențialul de a ajuta profesionistul contabil să își desfășoare activitatea mai bine și cu mai puține intervenții umane, precum și să identifice noi perspective de dezvoltare pentru companie. Totodată, datele trebuie protejate – securitatea cibernetică devine foarte importantă pentru toate afacerile.

2. Tehnologiile care facilitează interacțiunea. Noile maniere digitale de a comunica – cel mai evident, folosind serviciile online, mai degrabă decât telefonul sau contactul față în față – influențează modul în care companiile doresc să interacționeze cu propriul profesionist contabil și cu consultanții, deschizând astfel noi oportunități de piață.

3. Tehnologiile financiare. Tehnologiile financiare inovatoare – cum ar fi noile sisteme de plăți și platformele financiare – pot permite companiilor să diminueze costurile, să își crească veniturile și să ofere noi servicii.

4. Tehnologiile specifice inteligenței artificiale. O mare parte din datele utilizate în inteligența artificială sunt „nestructurate”. Următoarea generație de tehnologii ale inteligenței artificiale nu este programată, ci este mai degrabă instruită. Astfel, în loc să descompună problema în pași precodificați, acestea vor fi înzestrate cu capacitatea de „learning by doing”, adică vor rescrie propriile coduri, de la punctul în care creatorul acestora nu mai poate să le transmită ce trebuie „să facă”. Rezultatul va fi că noile tehnologii ale inteligenței artificiale vor putea gestiona volumele mari de date mult mai bine decât analistul uman și vor putea să învețe din propria experiență, ghidându-și astfel evoluția. În acest mediu, o parte a activităților tradiționale ale profesionistului contabil vor fi preluate de „robocontabil”, care le va efectua în timp real pentru un cost marginal „zero”. Deși pe termen lung este foarte posibil să nu mai existe limite ale capacității de automatizare a tehnologiilor inteligenței artificiale, credem că cel mai bun model este cel care presupune parteneriatul dintre profesionistul contabil înzestrat cu competențele potrivite și tehnologiile inteligenței artificiale, în care fiecare să contribuie la găsirea raționamentului necesar rezolvării problemelor profesionale și de afaceri tot mai complexe.

Aceste tendințe ale tehnologiilor pot ajuta profesionistul contabil să își îndeplinească mai bine îndatoririle față de clienți și, în cele din urmă, să adauge mai multă valoare economiilor și interesului public.

În aceste condiții, competențele necesare profesionistului contabil în economia globală și digitală vizează următoarele:
  • instrumente de extragere a datelor în procesul de business intelligence mining;
  • instrumente care sprijină analiza și modelarea datelor;
  • aptitudini în management;
  • management al proiectelor;
  • management al schimbării;
  • noi abordări în finanțarea și dezvoltarea produselor;
  • utilizarea tehnologiei pentru a atrage, dezvolta și gestiona persoane cu potențial;
  • cunoștințe privind platformele emergente de plată;
  • cunoștințe de lucru mai bune privind conectivitatea și securitatea IT;
  • cunoștințe privind integrarea aplicațiilor;
  • utilizarea portalurilor de clienți;
  • abilitatea de a propaga aptitudini și competențe fundamentale prin canalele media.

În concluzie, putem afirma că suntem optimiști în legătură cu viitorul profesiei contabile și al profesioniștilor contabili membri ai CECCAR, adică cei care dețin competențe profesionale și digitale potrivite furnizării de servicii într-o economie globală și din ce în ce mai digitală, în care datele și informațiile sunt disponibile în timp real.

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!


Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.