În noul context economic, caracterizat prin globalizare şi digitalizare, profesionistul contabil trebuie să dețină competenţele necesare furnizării de valoare adăugată investitorilor, companiilor şi instituţiilor de reglementare.

Expertiza profesionistului contabil în sintetizarea şi prezentarea datelor şi informaţiilor face din acesta soluţia ideală în asigurarea relevanţei, fiabilității, transparenţei şi accesibilității în timp util a datelor. Tocmai de aceea credem că există anumite oportunităţi pentru profesionistul contabil în această lume economică, bazată pe date şi informaţii, pentru a oferi noi abordări privind modul tradiţional de raportare, inclusiv prin îmbunătăţirea raportării financiare, furnizând astfel managementului companiilor, investitorilor, dar şi autorităţilor de reglementare şi altor părţi interesate informaţii transparente şi sincere cu privire la rezultatele, situaţia financiară şi stabilitatea unei companii.

În ceea ce priveşte raportările financiare, se impune implicarea profesiei în identificarea şi eliminarea decalajului existent între natura afacerilor şi a tranzacţiilor şi tratamentul contabil conform reglementărilor contabile naţionale şi standardelor internaţionale de raportare financiară şi de contabilitate, care să asigure imaginea fidelă a situaţiilor financiare. În ciuda nevoii de informaţii specifice afacerilor în era digitală, Standardele Internaţionale de Raportare Financiară oferă încă puține informaţii referitoare la activele intelectuale ale unei companii şi la sustenabilitate, impunându-se o evoluţie a acestora. De asemenea, se constată o creştere a cererii de informaţii nonfinanciare. Responsabilitatea socială, aspectele legate de mediu şi de guvernanță fac în prezent obiectul unor rapoarte, care însă se caracterizează, în marea lor majoritate, prin lipsa de relevanţă şi standardizare a datelor şi informaţiilor prezentate. Efortul de a rezolva lipsa de informaţii complete s-a concretizat în combinarea şi integrarea raportărilor nonfinanciare cu raportările financiare, domeniu în care profesionistul contabil trebuie să se implice activ. Globalizarea economică şi mişcarea instantanee a datelor favorizează efortul de a identifica un singur set de raportări financiare de calitate, acceptat la nivel global. Implicarea profesiei în implementarea standardelor internaţionale de raportare financiară şi de contabilitate, atât în sectorul economic privat (IAS/IFRS), cât şi în cel public (IPSAS/EPSAS), la nivel naţional este un proces important şi productiv care va contribui la creşterea calităţii sistemului de raportare, fiind un factor care să impulsioneze convergența economică a României cu ţările dezvoltate. Standardele internaţionale de raportare financiară şi de contabilitate şi reglementările contabile naţionale joacă un rol vital în asigurarea faptului că organizaţiile rămân responsabile faţă de toate părţile interesate.

De asemenea, credem că o altă oportunitate pentru profesionistul contabil decurge din faptul că în contextul economic actual activităţile bazate pe reguli, orientate spre conformare, trebuie să fie completate cu cele privind gestionarea operaţiunilor interne pentru optimizarea performanţei organizaţionale, specifice contabilităţii manageriale.

Noul model de business impune ca misiunea companiei să nu fie doar de a maximiza bunăstarea acţionarilor, ci este necesar să fie luate în considerare şi alte părţi. În aceste condiţii, profesionistul contabil trebuie să fie responsabil faţă de interesele acționariatului, însă responsabilitatea finală este adăugarea de valoare pentru toate părţile interesate. Aceasta presupune ca profesionistul contabil, dincolo de activităţile tradiționale de suport al managementului, cum ar fi planificarea şi controlul, să sprijine eforturile organizaţiei de a satisface așteptările părţilor interesate. Aceasta se poate realiza prin furnizarea de leadership, prin implicarea în managementul strategic al companiei şi în procesul de transformare şi aliniere operaţională a acesteia, precum şi prin facilitarea învățării şi perfecționării continue la nivelul organizaţiei.

În cazul în care profesionistul contabil va fi perceput ca fiind cel care are de-a face numai cu conformarea fiscală şi ținerea contabilităţii, alți furnizori de servicii (de exemplu, juriști/avocați, agenții de consultanți, bănci etc.) vor apărea drept concurenți în furnizarea de consultanţă în domenii legate mai mult sau mai puţin în mod tradiţional de contabilitate (de exemplu, contabilitate managerială, consultanţă de mediu). Profesioniştii contabili, care, conform cercetărilor, în prezent sunt consilierii preferați ai IMM-urilor, trebuie să îşi consolideze această poziţie în viitor şi să se orienteze şi către companiile mari. Succesul acestui demers este condiționat de mai mulţi factori, şi anume nivelul de expertiză perceput, nivelul de încredere şi relaţia personală cu proprietarul/managerul companiei.

În plus, credem că perturbarea digitală creează noi oportunităţi pentru profesionistul contabil, având în vedere că atât organizaţiile profesionale, cât şi cele ale clienţilor sunt afectate de acest fenomen. Potenţialul digital pentru profesia noastră este foarte mare. Există mai multe dimensiuni ale modului în care profesionistul contabil îşi desfăşoară propria activitate, care s-au schimbat radical şi vor continua să se schimbe, revoluționând profesia. În ultimii ani, inovațiile tehnologice au variat de la calculatoarele personale performante, la preţuri accesibile, la explozia de pachete software, internet în bandă largă accesibil aproape de oriunde, e-mail, tehnologii şi aplicaţii mobile şi, mai recent, social media şi clouding.

Aceasta înseamnă că profesia are, înainte de toate, oportunitatea de a se reinventa în economia digitală – pentru firmele şi practicile profesionistului contabil, de a se transforma, iar în raport cu clienţii, trecerea de la a fi concentrat pe conformare către a deveni creatori de servicii de înaltă valoare.

Însăși natura profesiei contabile se schimbă drastic. Dacă înainte profesia era asimilată cu „ronțăitul” cifrelor, astăzi aceasta implică mai multe abilități tehnologice şi o gândire „out of the box”.

Există trei direcţii principale pe care profesionistul contabil le poate aplica pentru a minimiza amenințările reprezentate de perturbarea digitală şi, la fel de important, pentru a maximiza în interesul său efectele acesteia.

✔ Prima este remodelarea strategiei corporative ţinând cont de cerinţele economiei digitale.

✔ A doua se referă la reîntregirea fluxurilor de venituri, prin construirea de noi surse de venit, provenind din noi segmente de piaţă, zone geografice şi modele de afaceri, având în vedere că fluxurile de venituri tradiționale „seacă” drept efect al perturbării digitale. Totodată, apar noi oportunităţi generate de tendința companiilor de a-şi externaliza funcțiile care nu sunt de bază.

✔ A treia este calibrarea structurii costurilor – efectuarea de modificări în ceea ce priveşte personalul, lanțul de aprovizionare şi cheltuielile generale, pentru un control mai bun al costurilor şi pentru a putea concura cu nou-veniții competitori low-cost, „înarmați” digital.

Din perspectiva tehnologiilor am identificat câteva tendinţe majore care pot veni în sprijinul profesionistului contabil.

1. Tehnologiile de stocare şi prelucrare a datelor. Big Data şi tehnologiile specifice analizei datelor au potenţialul de a ajuta profesionistul contabil să îşi desfăşoare activitatea mai bine şi cu mai puține intervenții umane, precum şi să identifice noi perspective de dezvoltare pentru companie. Totodată, datele trebuie protejate – securitatea cibernetică devine foarte importantă pentru toate afacerile.

2. Tehnologiile care facilitează interacţiunea. Noile maniere digitale de a comunica – cel mai evident, folosind serviciile online, mai degrabă decât telefonul sau contactul faţă în faţă – influenţează modul în care companiile doresc să interacționeze cu propriul profesionist contabil şi cu consultanții, deschizând astfel noi oportunităţi de piaţă.

3. Tehnologiile financiare. Tehnologiile financiare inovatoare – cum ar fi noile sisteme de plăţi şi platformele financiare – pot permite companiilor să diminueze costurile, să îşi crească veniturile şi să ofere noi servicii.

4. Tehnologiile specifice inteligenţei artificiale. O mare parte din datele utilizate în inteligența artificială sunt „nestructurate”. Următoarea generație de tehnologii ale inteligenței artificiale nu este programată, ci este mai degrabă instruită. Astfel, în loc să descompună problema în pași precodificaţi, acestea vor fi înzestrate cu capacitatea de „learning by doing”, adică vor rescrie propriile coduri, de la punctul în care creatorul acestora nu mai poate să le transmită ce trebuie „să facă”. Rezultatul va fi că noile tehnologii ale inteligenţei artificiale vor putea gestiona volumele mari de date mult mai bine decât analistul uman şi vor putea să învețe din propria experienţă, ghidându-şi astfel evoluţia. În acest mediu, o parte a activităţilor tradiționale ale profesionistului contabil vor fi preluate de „robocontabil”, care le va efectua în timp real pentru un cost marginal „zero”. Deși pe termen lung este foarte posibil să nu mai existe limite ale capacităţii de automatizare a tehnologiilor inteligenţei artificiale, credem că cel mai bun model este cel care presupune parteneriatul dintre profesionistul contabil înzestrat cu competenţele potrivite şi tehnologiile inteligenţei artificiale, în care fiecare să contribuie la găsirea raţionamentului necesar rezolvării problemelor profesionale şi de afaceri tot mai complexe.

Aceste tendinţe ale tehnologiilor pot ajuta profesionistul contabil să îşi îndeplinească mai bine îndatoririle faţă de clienţi şi, în cele din urmă, să adauge mai multă valoare economiilor şi interesului public.

• instrumente de extragere a datelor în procesul de business intelligence mining;
• instrumente care sprijină analiza şi modelarea datelor;
• aptitudini în management;
• management al proiectelor;
• management al schimbării;
• noi abordări în finanţarea şi dezvoltarea produselor;
• utilizarea tehnologiei pentru a atrage, dezvolta şi gestiona persoane cu potenţial;
• cunoştinţe privind platformele emergente de plată;
• cunoştinţe de lucru mai bune privind conectivitatea şi securitatea IT;
• cunoştinţe privind integrarea aplicațiilor;
• utilizarea portalurilor de clienţi;
• abilitatea de a propaga aptitudini şi competenţe fundamentale prin canalele media.

În concluzie, putem afirma că suntem optimiști în legătură cu viitorul profesiei contabile şi al profesioniştilor contabili membri ai CECCAR, adică cei care deţin competenţe profesionale şi digitale potrivite furnizării de servicii într-o economie globală şi din ce în ce mai digitală, în care datele şi informaţiile sunt disponibile în timp real.